În martie curent, Ilan Șor, condamnat la 15 ani privațiune de libertate în dosarul privind „furtul miliardului”, a oferit un interviu jurnalistului rus Alexei Venediktov. În cadrul discuției, Șor a manipulat în repetate rânduri, încercând să se prezinte în rol de victimă politică. Totodată, acesta a promovat falsuri despre prețurile la resursele energetice și despre problemele social-economice din R. Moldova.

Interviul lui Șor a fost publicat la 16 martie pe canalul de Youtube al postului de televiziune RTVI, o instituție media internațională cu birouri la Moscova şi New York. Până la momentul publicării acestui material, interviul acumulase peste 133 mii de vizualizări. La fel, videoul integral a fost încărcat pe canalul de Youtube Живой гвоздь, unde a acumulat peste 41 de mii de vizualizări. Fragmente din acest video au fost promovate şi pe pagina de Facebook a lui Ilan Şor, unde au acumulat sute de aprecieri şi comentarii (aici, aici şi aici).

Ilan Şor a părăsit legal teritoriul R. Moldova în 2019?

„La momentul când părăseam teritoriul Moldovei, nu exista un mandat pe numele meu. La momentul când părăseam teritoriul Moldovei totul era absolut curat în cazul meu. Imediat cum am părăsit teritoriul Republicii Moldova, autorităţile au profitat de situaţie şi au decis să emită un mandat de arest pe numele meu. Am avut şi judecăţi, eu fiind prezent de fiecare dată la şedinţe” (în original: «На момент, когда я покидал территорию Молдовы, на меня ордера не было. Я на момент, когда покидал территорию Молдовы, абсолютно всё было у меня чисто. Как только я покинул территорию Республики Молдова, власти воспользовались этой ситуацией и решили против меня выдать ордер на арест. У меня был суд, на который я всегда являлся»), a afirmat Şor în interviu (00:02:45).

Declaraţia nu corespunde realităţii. În perioada când Şor a plecat din R. Moldova (iunie 2019), el se afla sub control judiciar şi nu avea dreptul să părăsească teritoriul Republicii Moldova fără permisiunea autorităţilor judiciare. Vom aminti că Ilan Şor a fost anunţat în căutare internaţională la sfârşitul lunii iulie 2019, decizia fiind luată de Curtea de Apel Cahul, care a examinat dosarul privind „furtul miliardului”. În cadrul aceleaşi şedinţe, judecătorii au emis, la solicitarea Procuraturii Anticorupție, un mandat de arest pe numele lui Șor. La acel moment Şor era condamnat la 7,5 ani privaţiune de libertate în dosarul respectiv şi se afla sub control judiciar. Ceva mai devreme, Procuratura Generală precizase că Şor nu avea dreptul să părăsească ţara fără acordul Curţii de Apel Cahul. În plus, Procuratura Generală a mai specificat că Şor a eludat controlul vamal şi cel de frontieră când a părăsit R. Moldova.

Decizia instanţei a fost adoptată în baza depoziţiilor făcute de un singur martor?

„Tot procesul în cazul meu s-a bazat pe un martor cheie care, imediat cum a făcut depoziţiile, a plecat în Statele Unite ale Americii. Noi am angajat cea mai care companie americană şi practic acum 2 luni martorul meu cheie a fost adus cu forţa în instanţă pentru că el refuza să vină” (în original: «Весь мой суд являлся на основании одного ключевого свидетеля, который сразу после дачи показаний уехал в Соединенные Штаты Америки. Но мы не растерялись. Мы наняли крупнейшую американскую компанию, и буквально 2 месяца назад мой ключевой свидетель был доставлен насильно в суд, потому что он отказался идти…») (00:15:46).

Martorul la care se referă Şor este Matei Dohotaru, fostul angajat al Băncii Naţionale. Potrivit materialelor (pag. 214) din dosarul lui Şor de la Curtea de Apel Chişinău, Dohotaru a fost unul dintre martorii care, în depoziţiile sale, a confirmat implicarea lui Şor în frauda bancară. Ulterior, acesta a plecat în SUA, unde şi-a schimbat depoziţiile. Totodată, Procuratura Generală a precizat că informaţiile prezentate de Dohotaru când acesta depus depoziţii în R. Moldova, au fost confirmate și de un alt martor. Astfel, Șor a mințit declarând că el a fost condamnat doar în baza depozițiilor unui singur martor. În dosar figurează și alți martori, depozițiile cărora (pag. 214) sunt trecute în motivarea deciziei instanței de judecată. Finalmente, judecătorii l-au găsit vinovat pe Ilan Șor. Fiind președintele Consiliului de Administrației al Băncii de Economii, Şor a influenţat deciziile instituției bancare de a oferi credite neperformante unor companii de tip shell. Ulterior, aceste firme au transferat banii către companii offshore. În cadrul instanţei a fost demonstrat că anume Şor a fost beneficiarul acestor companii.

Tauber, eliminată din cursa electorală pentru Primăria Bălţi pentru că Partidul „Şor” n-ar fi declarat cheltuielile pentru chifle?

În interviul oferit lui Venediktov, Şor a declarat că Marina Tauber a fost eliminată din cursa electorală pentru funcția de primar de Bălţi „din motiv că nu am declarat chiflele pe care le-am cumpărat pentru a ne hrăni activiştii” (în original «на основании того, что мы не задекларировали булочки, которые мы купили для кормежки своих активистов») (00:30:09).

În realitate, Comisia Electorală Centrală a R. Moldova a recomandat Judecătoriei Bălți anularea înregistrării concurentului electoral Marina Tauber din motivul tăinuirii de către Partidul „Șor” a cheltuielilor privind alimentarea activiștilor săi cazați la tabăra Dumbrava Albă în perioada 25 octombrie – 21 noiembrie 2021, precum și pentru alte încălcări financiare. Reprezentantul companiei care livra produsele alimentare a declarat că plata era făcută în numerar, iar suma totală a fost de cca 150 de mii de lei. Produsele alimentare, adică bucatele gătite, erau livrate pentru activiştii Partidului „Șor” conform meniului prestabilit, motiv pentru care declaraţiile lui Şor despre pretinsele chifle sunt denaturări şi manipulări.

Preţul la gaze a crescut în ultimii patru ani de 11 ori?

În cadrul interviului oferit lui Venediktov, Şor a repetat declaraţiile speculative conform cărora preţurile la gazele naturale ar fi crescut pe parcursul ultimilor patru ani de 11 ori (00:39). Este încă o tentativă de a manipula opinia publică. Acum patru ani tarifele la gaze într-adevăr au atins nivelul minim pentru ultimii 14 ani, constituind 4,6 lei pentru un metru cub. Ulterior, tariful a crescut din cauza crizei energetice şi a războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. În prezent, tariful este de 14,4 lei, fiind de 3,1 ori mai mare decât acum patru ani.

Vom aminti că Şor a făcut şi anterior declaraţii manipulatoare despre creşterea preţurilor la resursele energetice (aici şi aici).

Republcia Moldova a renunţat la gazele ruseşti?

„Moldova a renunţat să cumpere gaze mai ieftine din Rusia” (în original: «Молдова отказалась закупать более дешевый газ у России»), a declarat Şor în interviu (00:39:50). Şi această afirmaţie este falsă.

Întreprinderea Moldovagaz are un contract valabil cu concernul rus Gazprom. Până în toamna lui 2021, Republica Moldova achiziţiona gazele naturale doar de la această companie. În perioada aprilie-septembrie inclusiv era livrat un volum de 5,7 mil. de metri cubi timp de 24 de ore, iar în perioada sezonului de încălzire acest volum constituia 8 mil. de metri cubi. Totuşi, la 1 octombrie 2022 Gazprom a declarat că va furniza R. Moldova doar 5,7 mil. de metri cubi timp de 24 de ore. „Volumul este condiţionat de refuzul unilateral al părţii ucrainene de a recepționa gazele ruseşti la staţia de reglare-măsurare „Sohranivka”, declara Gazprom. Totuşi, partea ucraineană anunţa încă în mai 2022 că nu va putea asigura tranzitul prin această staţie din motiv că, în urma invaziei ruseşti, staţia se află pe teritoriul necontrolat de Ucraina. Anume din cauza situaţiei create, R. Moldova a fost nevoită să achiziţioneze gazele naturale pe piaţa internaţională, iar întreg volumul de gaze naturale furnizat de Gazprom ajungea pe malul stâng în beneficiul regiunii transnistrene.

Al doilea motiv pentru care R. Moldova nu a achiziţionat gaze naturale ruseşti în vara anului trecut a fost preţul mult mai convenabil la bursele europene, lucru precizat, în iunie 2023, de către ministrul energeticii Victor Parlicov.

„Un kW de energie electrică costa 1 leu, iar acum moldovenii plătesc câte 3 lei”

Este o altă manipulare marca Ilan Şor (00:41:01). În realitate, în ultimii zece ani, tariful la energia electrică nu a fost mai mic de un leu. În 2014 acesta a constituit 1,17 lei (pag. 52). Actualul tarif pentru clienţii companiei Premier Energy este de 2,39 lei pentru kWh. Mai multe detalii găsiţi aici.

Europa nu are nevoie de legumele și fructele moldovenești?

„Avem „Belii Aist”, avem Cricova, avem Mileşti, avem producători de vinuri. Avem prune, roşii, castraveţi, piersice, struguri – cine are nevoie de acestea în Europa?” (în original: «У нас есть «Белый аист», у нас есть Cricova, у нас есть Milești, у нас есть винные производители. У нас есть слива, помидор, огурец, персик, виноград — кому это нужно в Европе?»), spune Şor în interviul oferit lui Venediktov (00:45:43). În opinia sa, R. Moldova trebuie să tindă spre Uniunea Economică Eurasiatică, nu spre Uniunea Europeană, care nu ar avea nevoie de mărfurile moldoveneşti.

Statisticile pentru ultimii ani demonstrează că şi aceste declaraţii ale lui Şor sunt false. De  mai mulţi ani, Uniunea Europeană rămâne destinaţia principală pentru produsele moldoveneşti. În 2023, ponderea exporturilor din R. Moldova în UE a fost de 65,4% din volumul total, pe când ponderea exporturilor către statele CSI a fost de 22,1%. Vom nota că şapte categorii de produse moldoveneşti, inclusiv roșiile, usturoiul, struguriii de masă, merele, vişinile, prunele şi sucul de struguri pot fi exportate pe piaţa europeană fără restricţii şi taxe vamale. Bunăoară, în 2023, pe piaţa UE au fost livrate 55 de mii de tone de prune moldoveneşti, adică dublu faţă de anul 2021.

Un factor important în procesul de export al fructelor şi legumelor moldoveneşti este logistica, iar după ce Rusia a declanşat un amplu război împotriva Ucrainei, pentru a livra produsele moldovenești în Rusia, transportatorii sunt nevoiţi să ocolească câteva state, ceea ce le sporeşte costurile.

Moldova a interzis regiunii transnistrene să-şi exporte mărfurile?

„Să vă zic, este un ditamai circ când guvernul moldovenesc a interzis exportul mărfurilor din Transnistria. Şi cui faceţi rău prin asta?” (în original: «Ну слушайте, ну это же цирк, когда молдавское правительство там запретило экспортировать товары из Приднестровья, — ну вы кому этим плохо делаете?»), spune Şor în interviul oferit lui Venediktov (01:15:09).

Și acesta e un fals. În realitate nu au existat niciun fel de interdicţii. Dacă ne referim la cele mai recente date prezentate de autorităţile nerecunoscute din regiunea trananistreană, vom observa că în ianuarie-februarie 2024 din regiune au fost exportate mărfuri în valoare de 103,4 mil. de dolari, adică practic acelaşi volum ca în perioada similară a anului 2023. Marea majoritate a acestor mărfuri ajunge în statele UE, indicatorul respectiv constituind 70,4% în anul trecut.

Șor, lider la capitolul falsuri

În ianuarie curent, pe portalul nostru a fost publicată o analiză a falsurilor lansate de Șor, potrivit cărora în R. Moldova tarifele la resursele energetice ar fi mai mari decât în Europa. În realitate însă, R. Moldova nu face parte din topul statelor cu cele mai mari tarifele nici la gazele naturale, nici la energia electrică (detalii aici).

Vom mai preciza că în 2023 Şor a fost printre „campionii” falsurilor, într-un top elaborat de Stopfals.md.

Piotr Garciu,

Stopfals.md

Acum suntem și pe Telegram!

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API