Plasarea în arest la Chișinău a bașcanei autonomiei găgăuze, Evghenia Guțul, și adoptarea unei legi la Kiev au devenit în ultimele zile pretext pentru relansarea narațiunii false că Ucraina și R. Moldova se pregătesc să atace regiunea transnistreană. Se întâmplă în pofida faptului că liderii ambelor state au declarat în mod repetat că susțin doar o rezolvare pașnică a conflictului transnistrean și că nu există planuri de escaladare militară. Experți în securitate și științe politice explică esența legii adoptate la Kiev, dar și de ce narațiunea despre un „atac” asupra Transnistriei este reluată periodic.

Ce au afirmat propagandistul Safonov, ambasadorul Ozerov și câteva canale de Telegram

La 27 martie, după reținerea bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, cercetată penal într-un dosar de corupție electorală, așa-zisul deputat din regiunea transnistreană, Andrei Safonov, a comentat că aceasta ar fi o încercare de a institui o guvernare din exterior asupra Găgăuziei, după care „poate veni rândul Transnistriei”. „Miza: Transnistria trebuie să cadă până la alegerile parlamentare din toamna 2025. Un scenariu extrem: un ordin din partea euro-globaliștilor de a începe război pe Nistru. Nu putem exclude așa ceva, deoarece nebunul de Macron visează să trimită 5000 de soldați în Ucraina” (în original: «Расчёт: Приднестровье должно рухнуть до выборов в парламент РМ осенью-2025. Крайний вариант: приказ от евро-глобалистов Кишинёву начать войну на Днестре. Это не исключено, потому что в эти дни сумасшедший Макрон мечтает высадить 5000 солдат на Украине»), a scris Safonov pe Facebook. Postarea acestuia a fost distribuită de unii utilizatori de Facebook. Trei zile mai devreme, el a publicat o altă postare în care a spus că riscul ca Transnistria să fie atacată crește, „având în vedere permanenta pompare de arme în Moldova” (în original: «опасность растет, учитывая постоянную накачку Молдавии оружием»). Detalii despre narațiunea falsă privind „înarmarea” R. Moldova – AICI.

Tot pe 27 martie, mai multe media din R. Moldova l-au citat (aici și aici) pe ambasadorul desemnat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, cu declarația că nu exclude „posibilitatea unor provocări în Transnistria”, care pot avea „diverse forme și pot veni din părți diferite” (în original: «Я не могу исключить возможность провокации в Приднестровье. Они могут носить самую разную природу и исходить с самых разных сторон»). Afirmațiile diplomatului au fost distribuite pe Facebook și pe mai multe canale de Telegram care obișnuiesc să răspândească falsuri și manipulări.

Ceva mai devreme, la 17 și 18 martie, mai multe canale de Telegram similare (Gagauznews.md, Primul în Moldova, WTF Moldova?!, Канал 5), anunțau că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a promulgat o lege care permite trimiterea unor unități militare peste hotare pe durata legii marțiale, iar asta ar însemna, potrivit lor, că Ucraina „pregătește terenul pentru a ataca Transnistria” (în original: «готовится почва для вторжения в Приднестровье») sau că „probabil Kievul se pregătește de operațiunea „Kursk 2” în Transnistria” (în original: «возможно, Киев готовится к операции «Курск 2» в Приднестровье»).

Kievul și Chișinăul au exclus constant o eventuală intervenție militară asupra Transnistriei

Afirmații că Moldova și Ucraina urmăresc să atace militar regiunea transnistreană circulă constant în ultimii trei ani, de la începutul războiului de agresiune pornit de Rusia asupra Ucrainei. Conducătorii ambelor state au respins în repetate rânduri o eventuală intervenție militară:

Volodimir Zelenski (27 iunie 2022): „O eventuală lovitură din Transnistria către Ucraina ar fi o mare greșeală. Primim anumite semnale în acest sens și ele sunt neplăcute. Dar cei care se află pe teritoriul Moldovei ocupat temporar de Rusia, adică în Transnistria, trebuie să știe că pentru noi un eventual astfel de atac va fi nu o lovitură, ci o palmă, iar noi precis vom răspunde cu lovitură. Dar accentuez că întâi de toate noi toți trebuie să facem astfel, încât să nu avem destabilizări în regiune. Și noi asta facem”.

Dmitro Kuleba, ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, 2020-2024 (4 mai 2023): „Vreau să subliniez că Transnistria este o chestiune ce ține de suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și noi vom respecta în mod absolut calea aleasă de Guvernul Republicii Moldova în ce privește relația cu Transnistria și reintegrarea acestei regiuni. Noi ne respectăm vecinii, respectăm Republica Moldova și alegerea poporului ei. Aveți dreptul să decideți cum vă dezvoltați țara și cum să rezolvați problema cu Transnistria”.

Dorin Recean, prim-ministrul R. Moldova (20 aprilie 2023): „Republica Moldova va continua să asigure pacea și securitatea în regiune, iar parcursul european al țării nu prezintă un impediment în calea soluționării conflictului transnistrean. Reglementarea conflictului transnistrean se va realiza doar pe cale pașnică”.

Maia Sandu, președinta Republicii Moldova (octombrie 2024): „Sarcina și preocuparea noastră principală a fost pacea și securitatea. Eu mă mândresc cu faptul că noi toți, și cei de pe malul drept, și cei de pe malul stâng, am reușit să menținem liniștea la noi în țară. (...) Este meritul tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Și acest lucru – pacea –  va fi sarcina prioritară. Ne dorim să rezolvăm conflictul transnistrean, dar noi ne dorim să rezolvăm această problemă, acest conflict, doar pe cale pașnică”.

Consilier al oficiului prezidențial din Ucraina: Este o lege despre cadrul tehnic, și nu despre participare la acțiuni militare

Legea adoptată la 25 februarie 2025 și promulgată de președintele Zelenski într-adevăr prevede autorizarea ca, pe durata legii marțiale, militari ai Forțelor Armate ale Ucrainei să poată opera pe teritoriul altor state. Consilierul șefului Oficiului Prezidențial, Serhiy Leshchenko, a explicat însă că documentul nu se referă la participarea trupelor ucrainene la ostilități de pe teritoriul altor țări. „Această lege nu are nici un subtext ascuns. Nu se referă la participarea trupelor ucrainene la acțiuni militare pe teritoriul regiunii Kursk sau ceva de felul ăsta. E o lege care permite militarilor să viziteze țări partenere și să aducă de acolo tehnică militară, în caz de necesitate. De exemplu, în unele țări partenere noi avem construite corăbii. Pentru a le aduce, militarii noștri au nevoie de un cadru juridic corespunzător”, a spus Serhiy Leshchenko.

Narațiunea falsă precum că Ucraina și/sau R. Moldova se pregătesc să atace regiunea transnistreană a fost răspândită cu diverse ocazii, de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei (detalii AICI).

Angela Grămadă: Ucraina nu va trimite trupe în regiunea transnistreană, nu există prezumții să promovăm o asemenea narațiune

Solicitată de Stopfals.md, Angela Grămadă, expertă în domeniul securității în spatiul ex-sovietic, explică că scopul legii promulgate de Volodimir Zelenski este de a asigura securitatea națională și a respinge sau a descuraja o agresiune armată, a proteja suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și pentru a-și exercita dreptul la autoapărare, în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU: „Documentul a fost trimis spre amendare către Rada Ucrainei înainte de a fi votat în variantă finală și, ulterior, semnat de către Volodimir Zelenski. Practic, legea a fost modificată ținând cont de propunerile președintelui Ucrainei, care clarifică procedura de luare a deciziilor privind trimiterea în străinătate a unităților Armatei Ucrainei, detaliază procedura de ședere a militarilor ucraineni în afara statului și asigură că actul respectă normele dreptului internațional, aceștia având acces la experiența și expertiza furnizată de partenerii Ucrainei. Referința la dreptul internațional nu este una întâmplătoare, pentru că Ucraina documentează crimele de război ale Rusiei împotriva cetățenilor ucraineni, dar și încălcarea normelor și a convențiilor care reglementează războiul la nivel internațional, dar, și ce este important, se asigură că respectă normele de drept internațional cu privire la război și crime de război”.

Experta susține că ar trebui reținute două aspecte legate de această lege:

• „Ea are drept obiectiv principal întărirea capabilităților militarilor ucraineni de a-și apăra țara, prin dobândirea de experiență la nivel internațional, fiind parte a unor misiuni internaționale de furnizare a securității – lucru de care Ucraina are nevoie mai ales în contextual actual, când Rusia continuă agresiunea militară împotriva acestei țări. Prin alimentarea unor narațiuni care se referă la cadrul legislativ intern al Ucrainei, Moscova nu face altceva decât să încerce să delegitimizeze încercările actualei conduceri a Ucrainei de a se apăra și de a-și întări contingentul militar și capabilitățile de apărare. Kremlinul construiește o aură ostilă în jurul celor mai importanți decidenți ucraineni și a capacității acestora de a promova negocierile de pace.
• Ucraina nu va trimite trupe în regiunea transnistreană. Nu există în prezent prezumții să promovăm o asemenea narațiune. Ucraina a întărit securitatea pe perimetrul transnistrean, fără a încălca prevederile din documentele bilaterale cu autoritățile constituționale ale Republicii Moldova. Oficialii ucraineni au declarat public că respectă integritatea teritorială a Republicii Moldova și vor încuraja soluționarea conflictului din raioanele de est pe cale pașnică. Liderii separatiști de la Tiraspol cunosc aceste aspecte. Atâta timp cât nu vor promova acțiuni de insecuritate la adresa Ucrainei nu au de ce să își facă griji”.

Rodica Panța: Manipularea emoțională prin frică și furie polarizează eficient audiențele, făcându-le mai vulnerabile la narațiuni care divizează

Rodica Panța, dr. în științe politice, coordonatoare pentru cercetare la Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA), spune că această narațiune, rezumată la „Transnistria e următoarea”, apare periodic în spațiul informațional și este adresată populației de pe ambele maluri ale Nistrului: „Pentru locuitorii din regiunea transnistreană, narațiunea este folosită pentru a le menține o concepție referitoare la războiul din Ucraina conformă cu viziunea Federației Ruse, care prezintă războiul ca o „operațiune specială”, și a le alimenta o atitudine ostilă față de autoritățile de la Chișinău, prezentate adeseori drept gata să rezolve odată și pentru totdeauna conflictul pe cale militară, mai ales că Maia Sandu cooperează cu Volodimir Zelenski și liderii europeni. Este ușor de utilizat, fiindcă pe parcursul acestor ani de la destrămarea URSS, Republica Moldova a fost prezentată în regiunea transnistreană ca agresor în cadrul Războiului de pe Nistru din 1992”.

Referindu-ne la malul drept al Nistrului, experta arată că această narațiune exploatează frica față de un eventual război și aspecte ca furia și neîncrederea față de autoritățile de la Chișinău, acuzate că nu iau decizii corecte, că nu asigură bunăstarea cetățenilor, că sunt manipulate de Uniunea Europeană și într-un final vor implica Republica Moldova în război etc. „Manipularea emoțională prin frică și furie polarizează eficient audiențele, făcându-le mai vulnerabile la alte narațiuni care divizează. Aceste emoții încurajează, de asemenea, diseminarea rapidă a conținutului în spațiul online, utilizatorii simțindu-se impulsionați să distribuie postări încărcate emoțional, așa cum am arătat și în studiul de monitorizare a dezinformării pe rețele, realizat de PISA. Totodată, narațiunea confirmă că în analiza impactului Interferențelor și Manipulării Străine a Informațiilor (FIMI) trebuie să ținem cont de imaginea de ansamblu care vizează și alte narațiuni: „Politicile UE vor falimenta Moldova”, „Aliații occidentali vor exploata resursele Moldovei”, „Liderii pro-europeni sunt corupți și compromiși” etc. Aceste narațiuni sunt asociate cu „salvarea” care vine de la Moscova. „Alinierea cu Rusia asigură stabilitatea” este promovată prin canale locale pro-ruse, care invocă mândria și simpatia în baza legăturilor istorice și culturale. Aceasta consolidează viziunea despre superioritatea culturală și politică a Federației Ruse care poate „soluționa” problemele existente, spre deosebire de conducerea actuală a Republicii Moldova, sau poate ajuta lideri politici pro-ruși ale căror drepturi sunt „încălcate” de către Chișinău”, a mai explicat Rodica Panța.

Andrei Safonov este „deputat” în așa-zisul sovietul suprem al autoproclamatei republici transnistrene. El emite și promovează constat dezinformări care țintesc Uniunea Europeană și R. Moldova. Aflați AICI detalii despre activitatea sa în calitate de canal de răspândire a dezinformării.

Viorica Zaharia,

Stopfals.md

Suntem și pe Telegram!

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API