Portalul care te protejează de falsuri

Alegerile din Republica Moldova sub lupa propagandei pro-Kremlin. Top falsuri televizate

13 noiembrie 2020 1133
Articole, Alte produse ale partenerilor
Colaj

Ultimele falsuri ale propagandei pro-Kremlin referitoare la alegerile prezidențiale din Republica Moldova au fost lansate exact în ultima săptămână de campanie. În acest scop, a fost mobilizată „artileria grea” din mass-media rusă, acestea fiind posturile de televiziune Pervîi kanal” și NTV.

Pe 8 noiembrie, postul de televiziune „Pervîi kanal” din Rusia dedică un reportaj special de 5 minute alegerilor prezidențiale de la noi, cu acest șapou: „Zi fără alegeri astăzi în R. Moldova”. În material se pune accent pe faptul că niciunul dintre candidați n-a reușit să obțină o victorie din primul tur (cum elogios anunța Igor Dodon în Etulia), mai cu seamă candidata pro-europeană Maia Sandu, „adepta a ceea ce se mai numește alegerea europeană”. Astfel, chiar de la început, telespectatorului i se induce ideea falsă că opțiunea pro-europeană nu s-ar bucura de popularitate în R. Moldova.

Autorii reportajului compară alegerile președintelui Moldovei cu cele din SUA – două sisteme democratice total distincte. Chit că în R. Moldova nu avem un sistem bipartid, iar candidatul plasat pe locul trei, Renato Usatîi, nu a acumulat un scor de neglijat (16,9%) în primul tur.

Pe lângă asta, autorii au precizat că în calitate de prim-ministră Maia Sandu n-a găsit timp să întreprindă o vizită la Moscova, „în pofida faptului că e evident unde e piața de desfacere a R. Moldova”. Însă statistica spune altceva. Potrivit ultimelor date actualizate privind comerțul exterior al R. Moldova, disponibile pe site-ul Biroului Național de Statistică (BNS), în primele opt luni ale anului în curs, Rusiei i-au revenit doar 9,75% (150,6 milioane de dolari) din totalul exporturilor moldovenești, iar României – 27,55% (414 milioane de dolari). Exporturile moldovenești în UE s-au ridicat la aproape 65% (peste 1 miliard de dolari) - o pondere similară cu cea a anului trecut.

Exporturile Republicii Moldova pentru perioada ianuarie-august 2020. Rusiei îi revine 9,75% din ponderea de 16% exporturi în statele CSI.

Sursa: BNS

Sursele din reportaj – persoane apropiate lui Igor Dodon

În cadrul reportajului, Alexandr Odințov, consilier socialist în Consiliul Municipal Chișinău, a repetat falsul despre eliminarea limbii ruse din școli în perioada când Maia Sandu era ministră a Educației: „Acum, pe timp de campanie, declară că va respecta drepturile rușilor. Dar Maia Sandu, pe când era ministru al Educației, a exclus limba rusă din lista disciplinelor obligatorii de predare în școlile din R. Moldova, transformând limba rusă într-o limbă străină”. Este doar unul falsurile lansate și de către Igor Dodon la briefingul de presă din 3 noiembrie, toate demontate de portalul Stopfals.md. Or, limba rusă nu a fost scoasă din curricula școlară, ci doar i s-a schimbat statutul din limbă de predare obligatorie într-o disciplină opțională, odată cu adoptarea Codul Educației în anul 2014. De altfel, eliminarea limbii ruse ar încălca articolul 13, aliniat 2 din Constituția Republicii Moldova: „Statul recunoaște și protejează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la funcționarea limbii ruse și a altor limbi vorbite pe teritoriul țării”.

În același interviu, Odințov a lansat informații false, potrivit cărora în R. Moldova 60% din populație ar vorbi limba rusă, și că aceasta și-ar fi păstrat un așa-numit „statut de limbă de comunicare interetnică”. Potrivit datelor din Recensământul Populației și Locuințelor 2014, din numărul total al locuitorilor republicii, doar 14,5% (394.133 de persoane) au declarat că vorbesc de obicei în limba rusă. În același timp, în iunie 2018 Curtea Constituțională a Republicii Moldova a constatat desuetudinea Legii vechi din 1989 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti, în care se spunea că limba rusă are statut de „limbă de comunicare interetnică”, stabilind că oricare limbă poate fi de comunicare interetnică, important fiind actul înțelegerii.

„Pervîi kanal” repetă aproape la indigo manipularea mass-mediei afiliate Partidului socialiștilor din R. Moldova despre blocarea traseului din localitatea Varnița de către colegii de partid ai Maiei Sandu. Reportajul interpretează într-o manieră tendențioasă această acțiune, iar publicului i se sugerează că Maia Sandu și membrii PAS ar fi împotriva votului din „enclava transnistreană”. Autorii nu au spus nimic despre coruperea și transportarea organizată a alegătorilor, chiar dacă aceste cazuri au fost documentate de poliție și înregistrate de observatorii electorali. De asemenea, nu a fost dată nici opinia celor menționați în reportaj, fiind încălcat principiul jurnalistic de imparțialitate. La fel, s-a manipulat prin omisiune, deoarece nu a fost prezentată informația despre motivele reale ale blocării drumului din Varnița.

Pentru a întări falsele narațiuni, jurnaliștii ruși au apelat inclusiv la doi politologi, unul dintre care anterior și-a anunțat deschis susținerea față de Igor Dodon într-un spot electoral postat pe canalul oficial de YouTube al candidatului. Este vorba despre istoricul Boris Șapovalov, director al Centrului BAT-INTELECT. El este membru al așa-numitului Consiliul al societății civile pe lângă Președintele Republicii Moldova și face parte din Comisia pentru cultură, educație și știință. La fel, este un susținător aprig al politicii promovate de Federația Rusă în R. Moldova și s-a remarcat prin susținerea redactorului-șef Sputnik Lituania, Marat Kasem, expulzat în 2019 de pe aeroportul din Vilnius. Atunci, istoricul Șapovalov declara că Parteneriatul Estic ar fi „un program eminamente anti-rus”. Într-un interviu, el declara că „Ei [colegii Maiei Sandu - n.a.] au obstrucționat și vorbeau deschis că transnistrenii separatiști n-au ce căuta să influențeze viața noastră din Moldova. Noi nu vom permite asta, și așa mai departe. Sunt absolut convins că, aceeași retorică, inclusiv politică, va fi continuată de Maia Sandu dacă va ajunge președinte”.

Boris Șapovalov (dreapta) alături de Igor Tuleanțev (centru) de la Liga Tineretului Rus și Emil Ciobu (stânga). Toți trei formau conducerea mișcării "Родина - Евразийский Союз". Sursa: H1.md

 

Narative anti-UE și anti-Soros

Cel de-al doilea expert intervievat de jurnaliștii ruși de la „Pervîi kanal” este comentatorul politic și scriitorul Nicolai Starikov, cunoscut prin reacțiile sale anti-occidentale și anti-românești la diferite conferințe sau lansări de carte. El este un apropiat al ideologului Sputnik.md, Iurie Roșca, alături de care în 2017 la Timișoara a lansat și o lucrare de-a sa tradusă în limba română.

În 2014, Starikov declara la Chișinău că scopul Uniunii Europene constă în dizolvarea Republicii Moldova. Iar în comentariul oferit postului public de televiziune, el s-a arătat convins că „forțele care vorbesc despre integrarea europeană înseamnă, de fapt, integrarea în componența României”. Astfel de afirmații sunt absurde, deoarece integrarea europeană nu presupune automat integrarea statelor membre în alte state. Uniunea Europeană funcționează sub formă de uniune politică și economică de state și nu presupune vreo formă de federație sau confederație.

Linii oarecum similare de dezinformare a adoptat și postul de televiziune NTV, controlat de Gazprom, într-un material televizat publicat pe 8 noiembrie. Aici din nou au fost folosite informații și date distorsionate, fiind lansate acuzații fără a oferi drept la replică sau a lua vreo reacție și din partea vreunui reprezentat al candidatei Maia Sandu.

Mai mult, un expert intervievat a sugerat falsa analogie între lidera PAS și miliardarul George Soros. „Maia Sandu reprezintă un avatar al lui Soros, așa cum e Zelenski în Ucraina, sau ca în alte republici”, a declarat Ivan Skorikov, politolog al Institutului pentru statele CSI din Rusia. Narațiunea falsă nu a fost argumentată, dar s-a manipulat cu teorii ale conspirației, atât de des vehiculate în presa din Federația Rusă. Skorikov a mai sugerat, din nou fără a aduce vreo dovadă, că Maia Sandu ar fi implantată în R. Moldova cu ajutorul Occidentului.

Ivan Skorikov: „Din anul 2009 R. Moldova era ticsită în această poveste cu speranța europeană a poporului...”. Sursa: NTV

Ca și în cazul „Pervîi kanal”, jurnaliștii de la NTV nu au intervievat partea opusă, iar faptele au fost prezentate părtinitor și selectiv. Astfel, au fost intervievați deputații socialiști Vlad Batrîncea și Bogdan Țîrdea, fără însă a li se oferi dreptul la replică reprezentanților staff-ului Maiei Sandu. De altfel, Bogdan Țîrdea a reactualizat vechea dezinformare din vară despre cum Maia Sandu ar vrea să le vândă străinilor pământurile moldovenești, expusă și analizată de echipa StopFals.md.

Spre finalul reportajului, realizatorii fac din nou aluzie că politicienii pro-europeni de la Chișinău ar fi interesați de provocarea „unui nou război” în spațiul post-sovietic, similar cu cel din Karabahul de Munte. Nu sunt aduse niciun fel de dovezi, în schimb tehnica de a inocula publicului emoții de frică, panică și neîncredere se poate observa cu ochiul liber.

Două opțiuni propagandistice: „Dodon – pace și viitor” și „Maia Sandu – război și moarte”

Spre finalul reportajului, NTV apelează din nou la un expert, pe nume Serghei Karnauhov de la Academia rusă de administrație publică pe lângă Președintele Federației Ruse, care nu face altceva decât să construiască o falsă dilemă, prin care publicul este obligat într-un final să aleagă din două opțiuni: „Dodon – pace și viitor” sau „Maia Sandu – război și moarte”.   

Toate aceste eforturi pseudo-jurnalistice din partea Moscovei se înscriu într-o logică de propagandă mediatică în favoarea unui candidat agreat, și în defavoarea contracandidatei acestuia. De altfel, în Rusia deja s-a înrădăcinat conceptul de „legiune media” – folosirea jurnaliștilor în scopuri militare sau strategice în anumite regiuni de interes sau zone de conflict.

Utilizarea celor două televiziuni cu autoritate în Rusia și transmiterea falsurilor despre campania electorală din R. Moldova s-a făcut cu un anumit scop. Pe lângă funcția de a imprima un ton corespunzător retoricii în spațiul informațional de limbă rusă, se urmărește influențarea diasporei moldovenești din Rusia, cu potențialul de a ajunge inclusiv la segmentele rusofone din țară.

 

Nicolae Țîbrigan,

LARICS

 

 

 

13 noiembrie 2020 1133

Relevant

Comments 0