Moldovenii au sărăcit brusc în ultimii patru ani și au fost nevoiți să umble la economii pentru a plăti facturile la utilități, afirmă liderul Mișcării „Respect Moldova”, Marian Lupu, care a promovat acest mesaj pe rețelele sociale, inclusiv cu plată. În realitate, în perioada la care face referire fostul președinte al Partidului Democrat, depozitele bancare ale persoanelor fizice au crescut cu miliarde de lei, de la an la an. În campania electorală, M. Lupu a lansat și alte falsuri și afirmații nefondate și speculative, legate de politica externă a Republicii Moldova, rata infracționalității și numărul accidentelor rutiere, prețurile de achiziție la gaze, măsurile de limitare a utilizării numerarului și alte subiecte.

La 3 septembrie, invitat la emisiunea Rezoomat de la Rlive, Marian Lupu a acuzat actuala guvernare de incompetență, din care cauză oamenii au sărăcit: „Tot ce au mai agonisit oamenii de-a lungul anilor din trecut, au fost obligați să umble la economii, ca să plătească tarifele la electricitate, pentru încălzire, pentru gaz”. Aceste declarațiile au fost difuzate de mai multe site-uri de știri, fiind promovate inclusiv cu plată, promovate pe canalul de Youtube al Mișcării „Respect Moldova”, pe canale de Telegram, dar și pe Facebook (aici, aici, aici, aici sau aici).

Statistici BNM: economiile populației în bănci au crescut substanțial

Afirmațiile economistului Marian Lupu, fost ministru al Economiei și ex-președinte al Curții de Conturi sunt contrazise de datele Băncii Naționale a Moldovei. În realitate, volumul depozitelor bancare ale persoanelor fizice, adică economiile pe care le fac oamenii, a crescut semnificativ de la an la an în perioada 2021-2024, la care face referire M. Lupu. Astfel, volumul depozitelor persoanelor fizice în lei a crescut de la 32,2 miliarde de lei în 2021, la 47,8 miliarde de lei în 2024, iar în valută - de la 23,7 miliarde, la peste 28 de miliarde.

Lupu: Chișinăul se limitează la parteneriate cu state UE

În cadrul aceleiași emisiuni, Marian Lupu a mai declarat că guvernarea s-ar limita doar la parteneriate cu statele membre din UE, fără a căuta parteneri și în alte regiuni ale lumii, acolo unde Republica Moldova ar avea interese. „Pentru ei nu există decât partenerii din UE. Dacă trebuie să critice SUA, pentru că așa au fost rugați, sau așa este o linie de moment la nivel de UE, ai noștri o fac fără să se gândească”.

În realitate, deși Republica Moldova, la fel ca și multe alte state, a fost afectată de modificarea de către administrația Trump a politicilor tarifare și de reducerea drastică a sprijinului oferi prin intermediul USAID, autoritățile de la Chișinău nu au criticat niciodată SUA. „Ne dorim să continuăm și să creștem parteneriatul nostru strategic cu SUA, inclusiv la tema securității energetice”, declara președinta Maia Sandu, în ianuarie 2025. Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat în luna august, într-un interviu pentru agenția Moldpres că relațiile Chișinău-Washington sunt bune: „Avem un dialog strategic cu partenerii americani, iar faptul că noua administrație Trump a aprobat, la început de an, deschiderea celor două consulate în Sacramento și Chicago, care au fost așteptate de cetățenii noștri de zeci de ani, este un semn de încredere politică din partea Washingtonului”. Iar pe 17 septembrie 2025, SUA au anunțat aprobarea finanțării unui proiect de construire a liniei electrice Strășeni-Gutinaș în valoare de 130 de milioane de dolari care va oferi oportunități pentru întreprinderile americane, va consolida rețeaua electrică și va spori independența energetică a Moldovei, asigurând o alimentare fiabilă cu energie electrică de pe piețele europene.

Afirmațiile lui Marian Lupu că diplomația moldovenească ar fi orientată doar spre UE sunt contrazise și de alte acțiuni. „Am reușit să stabilim o relație bună cu Arabia Saudită, cu Emiratele Arabe Unite și Qatar. Am obținut recent regim fără vize cu Emiratele Arabe Unite, ceea ce este o mare realizare și un mare succes. Vom lucra în continuare pentru a oferi beneficii cetățenilor noștri, inclusiv acum suntem în curs de a finaliza negocierile pe marginea unui acord de preschimbare a permiselor auto pentru cetățenii noștri din Emiratele Arabe Unite. De asemenea, am avut, anul trecut, un succes important în relațiile cu India, liberalizând exporturile de mere”, a declarat Mihai Popșoi în același interviu.

De menționat că Marian Lupu vorbea despre orientarea exclusivă a autorităților de la Chișinău spre statele membre ale UE, tocmai după ce premierul Dorin Recean revenise din Japonia, unde a promovat produsele moldovenești și a discutat despre extinderea cooperării bilaterale în domeniul economic.

„Jonglare” cu cifrele despre infracțiuni și accidente 

Într-o altă postare din primele zile de septembrie, Marian Lupu critică campania împotriva fraudelor electorale „Nu te juca cu votul, că vei pierde totul”, lansată de Inspectoratul General al Poliției, afirmând că în timpul guvernării PAS a crescut rata infracționalității. „Datele statistice arată că rata infracționalității a crescut de la 96 la 105 infracțiuni la 10.000 de locuitori în primii doi ani de guvernare PAS, iar numărul accidentelor rutiere s-a majorat de la 2.517 în 2021 la 2.929 în 2023”, a scris el. 

În realitate, potrivit datelor statistice, în ultimii ani se atestă cea mai mică rată a infracționalității din 2014 - de la aproximativ 120-150 de infracțiuni înregistrate la 10.000 de locuitori, la 100-108 începând cu anul 2020. Între 2021 și 2024, rata infracționalității a oscilat între 99 și 108 la 10.000 de locuitori. 

În același timp, statistica oficială arată că în anul 2023 a fost înregistrat cel mai mic număr de accidente rutiere (1982) din 2014, anul de când sunt publicate datele. În general, începând cu anul 2020 se înregistrează un număr anual mai mic de accidente rutiere decât în perioada anterioară.

Recidivă în falsuri

Acestea nu sunt singurele falsuri, speculații și manipulări lansate de Marian Lupu în actuala campanie electorală. Anterior, portalul Stopfals.md a demontat mai multe dezinformări despre așa-zisa fraudare a alegerilor, „metodele dictatoriale” și „cenzura” care ar fi impusă de autorități, dar și că cetățenii ar urma să „întoarcă cu procente” compensațiile la gaze și energie electrică. Majoritatea afirmațiilor se aliniază narațiunilor false ale propagandei Kremlinului.

În ultimele sale apariții publice din campania electorală, liderul Mișcării „Respect Moldova” a promovat un șir de afirmații speculative și nefondate despre prețurile de achiziție la gaze („Republica Moldova este pe locul doi sau trei la costurile scumpe de achiziție a gazelor”) și despre „zecile de întreprinderi” care s-ar fi închis din această cauză, cu comparații manipulatorii dintre tarifele la gaze din 2014 și cele actuale, fără informații de context despre factorii globali și regionali, schimbările de piață și deciziile strategice de securitate energetică din ultimii ani. În realitate, prețul actual al gazelor în Moldova reflectă condițiile pieței internaționale, în special după ce țara a diversificat sursele și a renunțat la dependența de Gazprom. Deși tarifele au crescut semnificativ față de anii anteriori, ele sunt aliniate cu realitățile energetice europene și cu mecanismele de piață liberă. 

La fel, fostul lider democrat acuză guvernanții de „limitarea drastică a utilizării numerarului, reducerea pragurilor pentru achiziții și investiții în apartamente sau mașini”, dar și de îngreunarea „procedurilor de justificare a provenienței banilor”, pe care le consideră „îngrozitoare”. În realitate, restricțiile privind numerarul au fost introduse pentru a combate frauda și a alinia R. Moldova la standardele europene și internaționale de prevenire a spălării banilor. Ele nu sunt arbitrare, ci fundamentate legal și instituțional. Deși pot părea restrictive pentru unii cetățeni, ele urmăresc transparență, securitate și responsabilitate fiscală.

Dana Ciobanu,

Stopfals.md

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API