Președintele Partidului Mișcarea Respect Moldova, Marian Lupu, a transmis mai multe falsuri și a manipulat în repetate rânduri în cadrul unui interviu oferit recent moderatorului Gheorghe Gonța. Dezinformările se referă la așa-zisa fraudare a alegerilor, „metodele dictatoriale” și „cenzura” care ar fi impusă de autorități, dar și că cetățenii ar urma să „întoarcă cu procente” compensațiile la gaze și energie electrică. Majoritatea afirmațiilor se aliniază narațiunilor false ale propagandei Kremlinului, iar compensațiile la resursele energetice au fost acordate din fonduri nerambursabile oferite de partenerii externi ai R. Moldova.

Narațiunea falsă despre fraudarea alegerilor

În cadrul interviului publicat la 29 august pe canalul de YouTube Gheorghe Gonța, Marian Lupu a declarat că la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 „s-a trișat” și că „băieții din actuala guvernare o să-și deseneze tot ce trebuie” ca să obțină majoritate parlamentară la scrutinul din 28 septembrie. „În toamna anului trecut s-a trișat. Oamenii simt asta. Eu aud de la ei. Nu eu spun aceste lucruri. Asta înseamnă că este o stare de spirit care s-a dus puternic în rândul moldovenilor. S-a trișat. Nimeni nu a spus nimic. Toată lumea a tăcut. S-a acceptat. De aici concluzia lor că de această dată se va repeta acest lucru. Asta înseamnă că băieții din actuala guvernare o să-și deseneze tot ce trebuie să deseneze ca să vină din nou de sine stătător la putere cu o majoritate simplă a unui singur partid”, a declarat Lupu. Declarația a fost preluată de canalul de Telegram Telegraph Moldova, iar întreg interviul a fost distribuit pe Facebook de Marian Lupu, Gheorghe Gonța și Mișcarea Respect Moldova.

Afirmația că la scrutinul din 2024 s-a trișat este falsă. Rapoartele și concluziile misiunilor naționale și internaționale de monitorizare a alegerilor nu au arătat încălcări sau acțiuni ale instituțiilor statului care ar putea duce la concluzia că alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 2024 au fost fraudate. Cât privește afirmația că „băieții din actuala guvernare o să-și deseneze tot ce trebuie”, aceasta nu este susținută de niciun argument.

Reamintim că după scrutinul prezidențial de anul trecut, Igor Dodon și Partidul Socialiștilor, fugarul Ilan Șor și blocul Victorie, dar și purtătorul de cuvânt al Președinției ruse, Dmitri Peskov, au promovat falsa narațiune precum că Maia Sandu nu este președinta legitimă a R. Moldova. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a lansat falsul că alegerile prezidențiale au fost „cele mai nedemocratice” din istoria R. Moldova.

Falsul despre „metodele dictatoriale”

În cadrul interviului, Marian Lupu a mai spus că „oamenilor le este frică să-și expună punctul de vedere” din cauza „metodelor dictatoriale” aplicate de autorități. „Au fost oameni care la tot felul de întrevederi, ședințe, fiindcă veneau de la Chișinău funcționari de rang diferit, și acei oameni care veneau cu întrebări incomode sau cu critici vizavi de guvernare. Ulterior, departe de ochii presei, erau persecutați, presați, li se creau probleme. (...) Asta înseamnă că noi am ajuns în starea unui sistem administrativ care suprimă oamenii, care aplică metodele dictatoriale”, a afirmat el. Declarația a fost preluată de canalul de Telegram Telegraph Moldova.

Nu este clar la ce situații concrete s-a referit Marian Lupu, care nu a adus dovezi, cazuri documentate sau exemple verificabile de persoane care ar fi fost „persecutate” pentru critici la adresa guvernării. Afirmațiile nu au temei și se aliniază narațiunii false a propagandei Kremlinului despre așa-zisa dictatură din R. Moldova, lansate de politicieni sprijiniți de regimul de la Moscova, dar și de surse și canale de propagandă.

Falsuri despre „persecuții împotriva celor incomozi” și „dictatură” au lansat în trecut liderul PSRM, Igor Dodon, ex-premierul Ion Chicu, fugarul Ilan Șor, reprezentanta MAE rus, Maria Zaharova, dar și propagandiștii Andrei Safonov și Tudor Șoilița.

Potrivit Indicelui Democrației pentru 2024, realizat de compania britanică de cercetare și analize Economist Intelligence Unit, R. Moldova a fost inclusă la categoria „Democrații fragile”. Clasamentul include patru categorii de țări: democrații puternice; democrații fragile, regimuri hibrid și regimuri autoritare.

La câteva zile după interviu, Lupu a publicat pe Facebook un mesaj în care promovează o narațiune falsă similară.

E important de precizat că Marian Lupu a fost una dintre figurile centrale ale Partidului Democrat din Moldova (PDM), formațiune politică controlată de oligarhul Vladimir Plahotniuc, care a preluat ulterior și conducerea oficială a partidului. Creșterea influenței oligarhice și controlul instituțional exercitat de Plahotniuc au fost asociate cu o scădere notabilă a indicatorilor de democraţie, în special conform Indicelui Democrației, unde R. Moldova a pierdut poziţii și punctaj între 2010 (6.33; locul 65) și 2019 (5.75; locul 83). Perioada în care Lupu a deținut funcții cheie în stat a coincis cu erodarea libertăților civile și a independenței presei, slăbirea statului de drept și consolidarea unui sistem hibrid, dominat de interesele oligarhice.

„Cenzura” și „frica din ochii jurnaliștilor”

Marian Lupu a reluat încă o narațiune răspândită de propaganda Kremlinului - cea privind „cenzura”.

„Minus 16 posturi TV închise. Stau și mă întreb: pe timpurile acelea, pe care astăzi unii cu mare fast le numesc perioada statului capturat, apare întrebarea foarte logică când totuși statul a fost capturat - atunci sau acum, fiindcă nimeni nu își permitea asemenea lucruri în trecut”, a spus el.

Lupu a mai afirmat că în ultimele luni a participat la mai multe emisiuni, unde l-a „frapat starea de spirit, starea psihologică a jurnaliștilor. Băgați în frică, într-o tensiune extraordinară, palizi, cântărind orice cuvânt, vedeam în ochii lor teamă, frică, fiindcă nu dea Domnul vor fi lipsiți de licență, va fi închis postul TV care mai funcționează și ei își vor pierde locul de muncă. O asemenea umilință, o asemenea stare a jurnalisticii și a halului în care au fost băgați acești oameni eu nu am mai văzut în viața mea în această țară și nicăieri în altă țară”. Declarațiile au fost preluate de canalele de Telegram Index și Telegraph Moldova.

În realitate, în ultimii ani, unele televiziuni din R. Moldova s-au ales cu licențele suspendate nu pentru critică politică, ci pentru propagandă și dezinformarea pe care o promovau și/sau pentru că aveau ca beneficiari persoane aflate pe lista sancțiunilor internaționale, cum sunt Ilan Șor sau Vlad Plahotniuc. Deciziile au fost luate de instituțiile abilitate, în baza legislației. Detalii la acest subiect - aici, aici, aici și aici.

Cât privește afirmațiile despre „frica jurnaliștilor” și „teama văzută în ochii lor”, acestea sunt subiective și nu pot fi verificate. Nu există dovezi publice că jurnaliștii ar fi amenințați să nu critice guvernarea. Dimpotrivă, în R. Moldova există o multitudine de televiziuni și portaluri media critice la adresa guvernării (inclusiv emisiunea la care a participat Marian Lupu), iar „teama de închiderea postului” vine nu din cauza unei „dictaturi”, ci din cauza faptului că unii proprietari media încalcă legea, își ascund beneficiarii finali și/sau dezinformează intenționat. Totodată, propaganda Kremlinului promovează constant mesajul că închiderea televiziunilor în R. Moldova reprezintă „cenzură și dictatură”.

Marian Lupu a mai spus că „asta nu poate fi numită democrație”: „Nicidecum nu poate fi numit pluralism de opinii și astăzi pot să zic că deja campania electorală parlamentară nu poate fi numită liberă, corectă, cinstită fiindcă a fost băgat ciocălăul în gura acelor surse de informație care mai vin cu opinii alternative și critice. Ceea ce a rămas astăzi în țară, în mare parte, seamănă cu URSS - cenzura, controlul de sus până jos. Am senzația că ne rămân încă câțiva pași și vom striga ca pe timpuri „slavă КПСС”, doar că de data asta va fi „slavă PAS”. Numai asta nu ne ajunge, dar spre asta se mișcă”.

În acest fel, Marian Lupu reia aceeași narațiune falsă despre cenzură și o amplifică prin comparații cu URSS, omițând însă că în URSS era un regim dictatorial în care nu exista presă independentă, că toate canalele erau controlate de partidul unic, iar jurnaliștii erau cenzurați direct.

Speculații pe tema secțiilor de votare

În interviu, Marian Lupu a mai speculat pe seama reducerii numărului de secții de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană, dar și în privința secțiilor de votare din țările CSI. „S-a redus numărul de secții de votare pentru cetățenii care locuiesc în regiunea transnistreană. Nicio schimbare în comparație cu toamna anului trecut în privința numărului de secții de votare în țările din Est, CSI. Aceeași abordare că moldovenii care stau și lucrează acolo sunt de sortul doi, iobagi. Nu sunt asigurate drepturile egale a moldovenilor indiferent în ce zonă geografică ei stau”, a declarat liderul partidului Mișcarea Respect Moldova.

Deși numărul secțiilor de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană a fost într-adevăr redus până la 12, reprezentanții Comisiei Electorale Centrale (CEC) și-au argumentat decizia. Vicepreședintele CEC Pavel Postica a explicat că o secție de votare se constituie pentru 3.000 de alegători, calculul fiind făcut în baza numărului de participanți la scrutinele precedente (detalii aici și aici).

În țările CSI, R. Moldova deschide relativ puține secții de votare în special din considerente de securitate. Decizia are la bază un aviz al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), a precizat ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi. „Nu putem pune în primejdie cetățenii noștri. Trebuie să oferim condiții sigure de vot atât pentru cetățenii care participă la procesul electoral, cât și pentru cei care îl organizează. Trebuie să abordăm cu maximă prudență această situație, având în vedere condițiile de securitate din Federația Rusă și din Israel, bunăoară, și din Ucraina. De aceea, am avut o abordare uniformizată pentru toate aceste trei țări aflate în situații complicate. (...) Putem asigura un proces cât de cât eficace și sigur pentru cetățenii care vor veni să voteze în capitală, unde există protecție consulară. (...) Nu suntem în capacitate de a organiza în altă parte, or resursele sunt limitate și condițiile de securitate nu oferă această oportunitate, reiterez, în condițiile avizului SIS”, a declarat ministrul.

Stopfals.md a demonstrat recent, în cel puțin două cazuri, cum unele surse propagandistice manipulează pe seama reducerii numărului secțiilor de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană.

Moldovenii NU vor întoarce creditele pentru compensații, așa cum afirmă Lupu

Marian Lupu a mai adăugat că moldovenii vor trebui să plătească pentru compensațiile la gaze și electricitate de care au beneficiat. „Oamenii trebuie să producă ceva, nu doar să consumăm credite, să plătim din aceste credite compensații la energie electrică, la gaz și tot ce este în perioada rece a anului ca mai apoi aceste credite tot moldovenii să le plătească, să le întoarcă cu procente”, a spus politicianul.

Afirmațiile sunt false. Începând cu iarna 2022, compensațiile la gaze și energie electrică nu au fost acoperite din credite, pe care R. Moldova ar trebui să le ramburseze. Ele au fost plătite în mare parte din granturi nerambursabile oferite de Uniunea Europeană, Germania și alți parteneri externi. Granturile sunt fonduri care nu trebuie întoarse și nu generează datorii pentru cetățeni. Autoritățile de la Chișinău, dar și cele europene au declarat în repetate rânduri că ajutorul din care se achită compensații este nerambursabil.

Anterior, ex-premierul Ion Chicu la fel a lansat falsuri la această temă, declarând că moldovenii vor trebui să plătească pentru compensațiile la gaze și electricitate de care au beneficiat, iar dacă nu vor rambursa banii atunci le-ar putea fi luate pământurile.

 

Victoria Borodin,

Stopfals.md

 

Acest articol este realizat în cadrul unui proiect implementat de Asociația Presei Independente (API).

 

 

Suntem și pe Telegram!

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API