„Moldovenii datorează companiilor de microcreditare 14 miliarde de lei. Fiecare al cincilea împrumutant nu este capabil să-și ramburseze datoria. Pensionarii și persoanele nevoiașe au fost nevoiți să ia împrumuturi pentru a supraviețui, iar acum nu pot restitui aceste împrumuturi”. Sunt afirmații făcute de candidata la funcția de președinte, Victoria Furtună, care promite să creeze un fond din bani bugetari din care să acopere datoriile pentru microcredite ale persoanelor nevoiașe. Cifrele anunțate de ea sunt false, iar aprecierea că pensionarii și persoanele nevoiașe ar lua credite nu corespunde adevărului.

La 3 octombrie, Victoria Furtună a publicat un video (pe Facebook, Youtube, Instagram și Telegram) în care a declarat: „Făcând o analiză, am stabilit că cetățenii Republicii Moldova iau o sumedenie de credite. Oamenii noștri apelează la microcredite cu dobânzi absolut nebunești, exorbitante. Moldovenii, apropo, datorează acestor companii peste 14 miliarde de lei. Imaginați-vă doar această sumă. Într-o țară cu o populație de doar 2,5 milioane de oameni, 14 miliarde de lei sunt credite. Eu aș spune că nu este o problemă. Este o catastrofă. Fiecare al cincilea împrumutant (n. r. – persoană care se împrumută) nu este capabil să-și ramburseze datoria”. Videoul a fost distribuit și de unele canele de Telegram, precum și de unii utilizatori de Facebook. Același a apărut și în varianta în limba rusă (pe Facebook, Youtube și Telegram), fiind distribuit, la rândul său, de mai multe canale care promovează adesea falsuri și narațiuni propagandistice pro-Kremlin (exemple aici și aici).

Mesajul a fost repetat 5 zile mai târziu, într-un alt video, de această dată de la un discurs public al candidatei la prezidențialele din 20 octombrie: „Conform verificării mele, din datoriile celor 2,5 milioane de cetățeni rămași în țara noastră, peste 14 miliarde de lei reprezintă împrumuturi luate de la companiile de microcreditare, iar 3 miliarde dintre acestea sunt sume care nu pot fi returnate; oamenii pur și simplu nu sunt în stare să ramburseze acești bani”. Înregistrarea a fost publicată pe Facebook, Telegram, VKontakte, fiind distribuită și de site-ul Pravda.md și canalul de Telegram ULTIMA ORĂ.

Candidata Victoria Furtună le promite alegătorilor „acoperirea microcreditelor populației” pe mai multe afișe instalate în mai multe localități

FALS: Moldovenii datorează 14 miliarde de lei companiilor de microcreditare

Deși nu explică de unde deține datele pe baza cărora a făcut analiza, am dedus că Victoria Furtună se referă, probabil, la cifrele pe care le publică constant Banca Națională a Moldovei, privind activitatea companiilor de microcreditare. Datele pentru prima jumătate a anului 2024 (compartimentul „indicatori de bază privind activitatea OCN”) arată că cele 128 de companii de microcreditare licențiate au oferit împrumuturi cu valoarea totală de 14 157 496 764 de lei, cât spune candidata. Nu este clar de unde a obținut Victoria Furtună suma de 3 miliarde de lei împrumuturi care nu pot fi restituite și cum a făcut aprecierea că acestea au fost luate de „pensionari și cetățeni nevoiași pentru a supraviețui”.

Economistul Stas Madan: „Este fals că fiecare a cincea persoană nu poate rambursa împrumutul”

Economistul Stas Madan, director de proiecte la Asociația Expert-Grup, vine cu precizări legat de cifrele vehiculate de candidată: „În primul rând, nu toate cele 14 miliarde de lei sunt acordate exclusiv populației. Circa 25-30 % din această sumă este acordată persoanelor juridice. În al doilea rând, faptul că fiecare a 5-a persoană nu poate rambursa împrumutul este de asemenea un fals, cota creditelor neperformante constituind 12%. Deci, vorbim de o sumă de 1,7 miliarde lei credite la organizațiile de microcreditare pentru care există dificultăți la rambursare (inclusiv din partea firmelor), adică practic de 2 ori mai puțin decât insinuează candidata”.

Expertul apreciază drept falsă și afirmația că fenomenul împrumuturilor de la companiile de microcreditare s-ar fi agravat în ultimii 4 ani și „ar fi dus oamenii în pragul disperării”. „Dimpotrivă – începând cu anul 2020 această piață a fost reglementată pentru ca oamenii să fie protejați și să nu se pomenească în situații dramatice cum se întâmpla anterior că trebuiau să plătească și de 10 ori mai mult decât suma împrumutată”, susține expertul. Iată modificările aplicate la Legea nr. 202 din 2013 privind contractele de credit pentru consumatori, explicate de Stas Madan:

• Creditorul (banca sau instituția de creditare nebancară) nu are dreptul să aplice o rată a dobânzii anuale mai mare de 50%, iar toate celelalte plăți pentru credit (comisioane, taxe, penalități, dobânzi de întârziere și orice alt tip de plată) pe o zi de credit nu pot să fie mai mari de 0,04% din valoarea totală a creditului;
• Creditorul nu poate stabili un cost total al creditului mai mare decât valoarea debursată conform contractului. Cu alte cuvinte, costul creditului nu poate depăși suma creditului pusă la dispoziție;
• Totodată, în cazul în care suma împrumutului contractat este de până la 50 de mii de lei, iar persoana are întârzieri de plată mai mult de 30 de zile, creditorul nu mai este în drept să încheie alte contracte de credit cu persoana respectivă atât timp cât nu au fost făcute plățile scadente. Aceasta este o măsură de a evita supraîndatorarea și pentru a nu permite consumatorului să cadă în capcana cercului vicios al datoriilor „iau credit pentru a achita un alt credit”;
• De asemenea, 2 ani în urmă a fost aprobat un Regulament de creditare responsabilă prin care se impun reguli pentru ca creditorii să se asigure că împrumutul care se vrea acordat nu întrece capacitatea financiară de rambursare a clientului. Totodată, suma lunară achitată pentru plata creditului nu poate depăși 40% din veniturile lunare ale persoanei care dorește să ia un credit.

„Probabilitatea că pensionarii să ia un credit este mult mai redusă în comparație cu alte categorii de populație”

Expertul mai precizează că nu există vreo sursă statistică care să arate ce datorii au pensionarii pentru microcredite. „De exemplu, datele sondajului (min. 1:01:00) efectuat în anul 2023 în cadrul Campaniei naționale de educație financiară arată că pensionarii sunt categoria de populație cu cea mai mare aversiune de a contracta un credit, adică probabilitatea că aceștia să decidă să ia un credit este mult mai redusă în comparație cu alte categorii de populație. Prin urmare, cel mai probabil, din suma de 1,7 miliarde lei, credite pentru care există dificultăți la rambursare, suma care ar reveni pensionarilor este una neglijabilă. De altfel, și cu acest prilej îndemn oamenii să acceseze notele informative de educație financiară disponibile pe site-ul Băncii Naționale a Moldovei. Acolo pot găsi multe repere utile despre procesul de contractare a unui credit – la ce să fie atenți, cum îi protejează cadrul legal și altele”.

Oleg Tofilat: „Compensarea din buget a creditelor neperformante e o măsură favorabilă în primul rând creditorilor non-bancari”

„Prima mea decizie în prima mea zi de mandat prezidențial va fi crearea unui fond de 3,5 miliarde de lei pentru a acoperi creditele problematice ale celor care au luat microcredite. Apropo, pentru cei care vor întreba, cu scepticism, de unde vor veni banii: bugetul nostru pe acest an, oameni buni, este de 82 de miliarde de lei. Și acum, atenție! În el sunt incluse miliarde pentru cheltuieli inutile și lipsite de sens, inclusiv concerte și propagandă electorală”, a spus Victoria Furtună, care a mai afirmat că „toate operațiunile efectuate de organizațiile de microcreditare vor fi supuse unor taxe”.

Oleg Tofilat, expert la Centrul pentru Politici Europene, căruia i-am solicitat un comentariu referitor la această promisiune, spune că finanțarea nebancară și cămătăria prezintă, într-adevăr, multiple riscuri economice și sociale la nivel global. Însă, compensarea din buget a creditelor neperformante este o măsură favorabilă în primul rând creditorilor non-bancari, explică economistul. „De ce ar trebui contribuabilii să compenseze creditele neperfomante? De ce ar trebui cei care s-au împrumutat să-și onoreze obligațiunile, dacă oricum bugetul e gata să le compenseze? Ce se va întâmpla când toți jucătorii vor conta pe ajutor de la buget la achitarea împrumuturilor? Nu avem răspuns la aceste întrebări în scurta intervenție a candidatei”, spune Oleg Tofilat.

Cât privește taxarea operațiunilor de creditare non-bancară, propusă de candidată, economistul arată că, de fapt, asta va mări costurile creditării, complicând și mai mult situația datornicilor. „Pe de altă parte, costurile mărite ale creditării non-bancare vor mări atractivitatea cămătarilor, care nu apar în statistici”, mai explică Oleg Tofilat.

Victoria Furtună a fost procuroră în Procuratura Anicorupție, până la începutul anului 2024. Ea fost înregistrată în actuala cursă electorală pentru Președinție drept candidată independentă, însă o investigație jurnalistică recentă a demonstrat că este susținută de blocul politic Victorie, creat la Moscova de oligarhul condamnat penal Ilan Șor. Atât ea, cât și blocul Victorie răspândesc constant falsuri și narațiuni de dezinformare anti-UE, dezmințite de Stopfals.md.

Viorica Zaharia,

Stopfals.md

Suntem și pe Telegram!

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API