În era digitală, profilul tău de pe rețelele de sociale a devenit mai mult decât o simplă pagină online. Este o carte de vizită virtuală, accesibilă nu doar prietenilor tăi, ci și necunoscuților din orice colț al lumii. Într-o rețea cu miliarde de utilizatori, granița dintre spațiul personal și cel public devine tot mai greu de trasat. Deși aceste platforme sunt esențiale pentru informare și socializare, ele ascund riscuri reale care vizează siguranța ta personală, financiară și chiar reputația ta. Pentru că securitatea ta începe cu informarea corectă, îți arătăm cum poți folosi rețelele de socializare în mod sigur și responsabil.

Riscurile reale ale utilizării neprotejate a rețelelor de socializare

Rețelele de socializare pot părea inofensive la prima vedere, dar o utilizare neinformată sau lipsită de precauție te poate expune unor riscuri serioase. Fiecare acțiune - ce postezi, ce distribui, cu cine comunici - îți poate influența securitatea, reputația și bunăstarea emoțională. Iată de ce este important să știi care sunt cele mai frecvente pericole ale utilizării neprotejate a rețelelor de socializare. Printre riscuri se numără:

Furtul de date personale și identitate digitală. Rețelele de socializare colectează cantități uriașe de informații despre utilizatori – nume, vârstă, locație, obiceiuri, interese. Dacă aceste date ajung în mâini greșite, poți deveni victima furtului de identitate, când cineva îți creează un cont fals sau îți folosește datele pentru a comite fraude. Informațiile tale personale mai pot fi vândute pe internetul ascuns, cunoscut sub numele „Dark Web”. Un exemplu simplu de risc este atunci când, de exemplu, un utilizator postează frecvent fotografii din vacanță și își lasă locația publică. Prin asta poate alerta persoane rău intenționate că locuința sa este nelocuită.

Expunerea la conținut fals, manipulator sau periculos. Rețelele sociale sunt medii fertile pentru răspândirea știrilor false, a teoriilor conspiraționiste și conținutului manipulator. Algoritmii rețelelor accentuează fenomenul „bulelor informaționale”, unde utilizatorii nu mai sunt expuși la opinii diverse. Portalul Stopfals.md demonstrează constant cum pe rețelele de socializare circulă informații care dezinformează sau manipulează.

Hărțuire online și violență digitală. Adolescenții și copiii sunt ținte frecvente ale hărțuirii online: de la mesaje abuzive sau ridiculizare până la excludere digitală. Iar hărțuirea digitală poate duce la anxietate, depresie și, în unele cazuri, la tentative de suicid. Un astfel de risc este atunci când un adolescent(ă) primește comentarii negative la fotografiile postate. În timp, dezvoltă anxietate și își închide contul, dar abuzatorii pot continua atacurile prin conturi anonime.

Dependența de rețele și afectarea sănătății mintale. Utilizarea excesivă a rețelelor de socializare afectează somnul, concentrarea și relațiile interpersonale reale. La fel, favorizează comparațiile sociale nesănătoase și poate crea o nevoie constantă de validare, care poate duce la depresie și anxietate. Tinerii petrec în medie 3-5 ore pe zi pe Instagram sau TikTok, ceea ce poate duce la izolarea de familie și scăderea performanței școlare.

Tendințe actuale

Pe măsură ce rețelele de socializare evoluează, apar și se dezvoltă noi forme de risc, mai subtile și mai greu de identificat, printre care:

Deepfake-uri. Manipularea video devine tot mai greu de detectat și poate fi folosită în escrocherii sau pentru compromiterea imaginii unei persoane.

Chatboturi false. Sunt folosite pentru a manipula emoțional, a cere bani sau date personale.

Targetare psihologică agresivă. Rețelele folosesc datele tale de navigare și comportament online pentru a livra reclame și mesaje personalizate.

Provocări periculoase. Platformele precum TikTok sau Instagram încurajează crearea de trenduri și provocări virale, iar unele dintre ele pot deveni periculoase.

Normalizarea conținutului toxic și incitator. Pe fondul „libertății de exprimare”, unele rețele permit sau nu moderează suficient conținutul extremist, misogin, rasist sau care promovează violența.

Recomandări pentru un comportament online sigur

Platforma Guvernamentală de Divulgare a Evenimentelor Cibernetice din R. Moldova oferă mai multe recomandări privind securitatea cibernetică pe rețele sociale:

Utilizează parole puternice și complexe. Combină litere mari și mici, cifre și simboluri. Evită parolele ușor de ghicit, cum ar fi data nașterii sau cuvinte comune. O parolă trebuie să îndeplinească condiții: să aibă o lungime minimă de 8 caractere pentru conturile de utilizator și 12 caractere pentru conturile de administrator. Și nu uita: schimbă periodic parolele la intervale de 1-3 luni.

Activarea opțiunii de autentificarea în doi pași (2FA). Această metodă oferă un strat suplimentar de securitate, solicitând să furnizezi un cod suplimentar sau o confirmare prin intermediul unui dispozitiv secundar, cum ar fi telefonul mobil.

Gestionează-ți confidențialitatea. Fii atent cu privire la cine poate vedea sau accesa postările tale, informațiile personale și lista de prieteni. Nu posta adresa completă, numărul de telefon, programul zilnic sau locația în timp real. Evită și check-in-urile frecvente, căci acestea pot fi o invitație pentru hoți sau persoane rău intenționate.

Gestionează cererile de prietenie și mesaje. Fii prudent atunci când primești cereri de prietenie sau mesaje de la persoane necunoscute sau suspecte. Uneori, acestea pot fi atacuri de tip phishing, tentative de a obține informații personale sau de a infecta dispozitivul cu malware.

Vigilență față de linkuri suspecte. Chiar dacă un mesaj e-mail pare a fi autentic sau inofensiv, evită descărcarea sau deschiderea automată a atașamentelor din acestea. Verifică întotdeauna adresa URL și căută indicii pentru a confirma autenticitatea sursei înainte de a da click pe link.

Fii atent la ce distribui. Verifică sursa informațiilor înainte de a le distribui. Răspândirea dezinformării este una dintre cele mai mari probleme online. Nu distribui poze intime sau sensibile nici măcar în mesaje private, pentru că ele pot fi capturate sau divulgate.

Evită aplicațiile neoficiale. Descarcă aplicațiile oficiale ale platformelor sociale și evită utilizarea celor neoficiale sau dubioase.

Activitatea copiilor trebuie supravegheată. Dacă ești părinte, comunică deschis cu copilul despre riscurile online și stabilește reguli clare privind timpul petrecut online și tipul de conținut accesat. Poți folosi și aplicații de control parental, dar nu ca metodă de supraveghere abuzivă, ci ca sprijin educativ.

Recunoaște și raportează pericolele. Fii atent la mesaje suspecte care îți cer bani, parole sau date personale, pentru că ele pot fi tentative de phishing. Blochează și raportează persoanele care te hărțuiesc sau trimit conținut abuziv și informează-te constant despre noile metode de fraudă și cum să le eviți.

Ce ne protejează în mediul online?

Deși spațiul virtual pare uneori lipsit de reguli, în realitate, ceea ce faci sau postezi online poate avea urmări juridice serioase.

Legile actuale din R. Moldova oferă un cadru clar pentru protejarea vieții private, prevenirea abuzurilor și sancționarea comportamentelor ilegale pe internet. Datele tale personale sunt protejate prin Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, instituția competentă fiind Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP). Totodată, Codul Penal și Codul Contravențional prevăd sancțiuni pentru hărțuire online, distribuirea neautorizată de imagini intime, dar și fraude online. Iar dacă ești părinte, nu uita: copiii sub 13 ani nu ar trebui să aibă conturi pe majoritatea platformelor sociale, conform regulilor de utilizare.

Victoria Borodin

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API