Lidera partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, a afirmat că „mii de tineri, înainte de a susține bacalaureatul, sunt deja înscriși în universități străine prin diverse programe, (...) dar în universitățile moldovenești, fără bacalaureat și cu note mari, nu intri”. Ea a mai spus că „în Europa și în America e o criză extraordinară de copii care-și doresc să continue studiile și să muncească”. Afirmațiile politicienei, care promite să elimine examenele de bacalaureat odată ce ajunge în Parlament, sunt contrazise de experta Natalia Grîu, consultată de Stopfals.md. În fapt, universitățile cer diploma de bacalaureat pentru admitere, iar scăderea numărului de studenți are la bază declinul demografic, nu lipsa de acces la educație.

Declarațiile Victoriei Furtună se conțin în mai multe postări publicate pe mai multe rețele de socializare în jurul datei de 18 septembrie: „Sistemul de bacalaureat este construit special astfel încât copiii noștri, imediat după examen, să devină studenți ai diferitelor facultăți din străinătate (...) Mii de tineri, înainte de a susține bacalaureatul, sunt deja înscriși în universități străine prin diverse programe. Și sunt acceptați cu plăcere. Dar în universitățile moldovenești, fără bacalaureat și cu note mari, nu intri”, susține Furtună. Ea a mai afirmat că „obținerea unei educații superioare și a unei profesii devine un lux. Prin urmare, imediat ce termină școala, copiii noștri pleacă să studieze în străinătate”.

Furtună promovează excluderea bacalaureatului și spune că „în Europa și în America e o criză extraordinară de copii care-și doresc să continue studiile și să muncească. Și ce facem noi? Toată viața investim în ei, iar ulterior ei pleacă peste hotare și dezvoltă alte țări. De aceea, pentru a ține copiii noștri acasă, trebuie să facem reforma în învățământ”.

Diploma de bacalaureat este obligatorie pentru accesul la studii universitare peste hotare

Experta în educație, Natalia Grîu, spune că afirmația precum că elevii pot deveni studenți în universități din străinătate chiar și fără să susțină examenul de bacalaureat este falsă. Într-un comentariu pentru Stopfals.md, ea a explicat cum funcționează procesul de admitere în țările europene și de ce diploma de bacalaureat rămâne obligatorie.

„Este un fals să se afirme că universitățile admit studenți fără diplomă de bacalaureat. Diploma de bacalaureat este obligatorie pentru accesul la studii universitare în toate țările care fac parte din Sistemul Bologna. Este adevărat că există facultăți care desfășoară proceduri de atragere a viitorilor studenți încă din timpul liceului. În astfel de cazuri, elevii pot primi o admitere condiționată sau o confirmare preliminară a locului, de regulă pe baza mediei obținute până la acel moment sau a unor certificate suplimentare, de exemplu, certificatul de competență lingvistică. Totuși, această admitere rămâne valabilă numai dacă elevul obține diploma de bacalaureat și îndeplinește pragul minim de notă stabilit de universitate. În practică, elevii din clasa a XII-a pot aplica la universități din țări precum Olanda sau Marea Britanie folosind mediile din anii anteriori și documentele disponibile la acel moment. Universitatea le poate transmite o ofertă condiționată, care devine definitivă doar dacă elevul promovează examenul de bacalaureat și îndeplinește criteriile de notă. Dacă elevul nu susține bacalaureatul sau obține o notă mai mică decât pragul impus, oferta universității este anulată, iar acesta nu poate fi înscris. Prin urmare, în nicio universitate europeană, parte a Sistemului Bologna, nu există prevederi prin care un tânăr poate fi admis ca student fără diploma de bacalaureat. Admiterea se face, în unele cazuri, „condiționat”, dar diploma rămâne un criteriu esențial și obligatoriu”, spune experta în educație, Natalia Grîu.

Cât privește afirmația că „în universitățile moldovenești fără bacalaureat și cu note mari nu intri”, experta spune că aceasta este speculativă, întrucât în universitățile nu sunt admiși doar cei cu „note mari”.

„Pentru mulți elevi, examenul de bacalaureat pare o „sperietoare”, dar este important de știut că bacalaureatul nu este obligatoriu. Conform Codului Educației, învățământul obligatoriu este până la vârsta de 16 ani, adică până la finalizarea clasei a IX-a. După aceea, fiecare elev are libertatea de a alege: fie continuă studiile liceale și optează pentru bacalaureat, fie merge pe filiera profesional-tehnică, unde își poate construi o carieră solidă. Alegerea aparține elevului, iar rolul statului este să-i asigure minimul de instruire obligatorie și certificatele corespunzătoare până la 9 clase”, a mai spus Natalia Grîu.

Speculațiile despre „criza extraordinară” din Europa și America

Afirmația că „în Europa și în America există o criză extraordinară de tineri care își doresc să studieze și să muncească” este cel puțin speculativă. Realitatea arată mai degrabă scăderi sau stagnări ale înscrierilor universitare în Europa și SUA, aspecte legate de declinul demografic. Spre exemplu, în Marea Britanie informațiile statistice colectate de UCAS (Universities and Colleges Admissions Service), adică serviciul centralizat prin care se fac aplicațiile la universități, arată că în anul universitar 2024-2025 aplicațiile studenților locali la universități au scăzut cu 1,6% față de anul precedent, iar pe parcursul ultimului deceniu declinul a fost de 5,8%. În Germania, datelor Destatis (oficiul de statistică german) arată o scădere de 1,7% a înscrierilor în anul de studii 2023-2024. Iar în Lituania, universitățile au raportat în 2023 că numărul studenților s-a redus aproape la jumătate în ultimii 15 ani. În România, unde studiază mulți tineri basarabeni, numărul total de studenți a scăzut constant din 2020, înregistrând o ușoară creștere abia în anul universitar 2024-2025. În Statele Unite, înscrierile la facultate au crescut cu 3,2% în primăvara 2025 față de 2024, dar sunt încă cu 0,9% sub nivelul pre-pandemic din 2020. Astfel, între 2020 și 2024 înscrierile au fost în declin, revenirea apărând abia în 2025.

Demografia - un factor esențial

Scăderea numărului de studenți este strâns legată de declinul demografic. Mai puțini tineri absolvenți de liceu intră anual în sistemul universitar, deoarece generațiile tinere sunt numeric mai mici decât cele din trecut. Datele oficiale Eurostat arată că UE se confruntă cu o problemă de îmbătrânire a populației, nu cu lipsa de acces a tinerilor la educație sau muncă. La 1 ianuarie 2024, copiii cu vârste între 0–14 ani reprezentau 14,6%, în timp ce 21,6% din populația UE avea 65 de ani sau peste, mediana vârstei în UE fiind de 44,7 ani. Datele mai arată că în 2014 procentajul copiilor cu vârste între 0-14 ani era de 15,3%, iar 18,7% o reprezenta populația de 65 de ani sau peste. Aceste cifre arată că problema majoră este scăderea natalității și creșterea ponderii populației vârstnice. Cu alte cuvinte, nu există „prea mulți copii care vor să studieze și să muncească și nu pot”, așa cum spune Furtună. Ci dimpotrivă, sunt din ce în ce mai puțini tineri în Europa.

Situația este similară și în Statele Unite. Conform datelor recensământului din 2020, copiii și adolescenții sub 18 ani reprezentau 22,1% din populație, în scădere față de 24% în 2010. În 2020, ponderea persoanelor de 65 de ani sau peste reprezenta 16,8%, iar în 2010 - 13%. Așadar, și în SUA tendința este de scădere a ponderii populației tinere, nu de „criză” în sensul lipsei de oportunități educaționale.

Victoria Furtună – promotoare activă a dezinformării

Victoria Furtună este cunoscută pentru promovarea frecventă a falsurilor și manipulărilor (în special a narațiunilor false a propagandei Kremlinului), fiind protagonista mai multor articole ale Stopfals.md. Ea a difuzat informații false despre presupuse „împrumuturi” luate de pensionari și persoane nevoiașe pentru a supraviețui. De asemenea, a răspândit materiale denigratoare la adresa unui polițist care asigura ordinea publică la manifestațiile din 15 iulie, atunci când un bărbat cu copilul în brațe a fost oprit de la protestul enoriașilor față de marșul comunității LGBT Moldova Pride 2025. Ea a pus umărul și la promovarea falsului campion mondial, Victor Caras.

Victoria Borodin,

Stopfals.md

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API