Decizia Comisiei Europene de a aloca 600 de milioane de euro pentru relansarea economică a Republicii Moldova a generat mai multe speculații și dezinformări din partea politicienilor și a altor persoane afiliate politic. Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) a numit acest ajutor o „mișcare electorală” și a acuzat UE și Occidentul de implicare în treburile interne ale Moldovei și de impunerea „anumitor condiționalități politice”, cum ar fi lichidarea raioanelor și majorarea vârstei de pensionare. În realitate, elaborarea Planului de recuperare economică pentru Republica Moldova a început cu mult înainte de anunțarea alegerilor parlamentare anticipate, iar banii contribuabililor europeni vor fi investiți în infrastructura rutieră, comerțul și întreprinderile mici și mijlocii, educație, dar și în domenii precum reformarea justiției și combaterea corupției din țara noastră.

Pe 2 iunie, Comisia Europeană a anunțat un ajutor de 600 de milioane de euro pentru R. Moldova în scopul relansării economice pe fondul depășirii pandemiei de COVID-19. Imediat după acest anunț, PSRM și liderul acestui partid Igor Dodon au lansat mai multe speculații privind anumite condiționalități de ordin politic, pe care le-ar impune Uniunea Europeană în schimbul acestui ajutor. Astfel, la emisiunea „Acces Direct” de la postul de televiziune NTV Moldova, deținut de deputatul socialist Corneliu Furculiță, liderul PSRM a declarat că în schimbul banilor s-ar negocia cu partenerii străini „lichidarea raioanelor” și „majorarea vârstei de pensionare”.  „Este bine când cei din afara țării vor să ne ajute, de aceea, eu salut orice ajutor. Dar sunt câteva nuanțe. În ce condiții? Și am auzit că vor fi condiționalități politice, nu știu care condiționări politice, adică vor impune majorarea vârstei de pensionare, sau lichidarea raioanelor. Pentru că trebuie careva reforme să le placă celor de dreapta. (...) Și a doua întrebare, da de ce acum, în plină campanie electorală?”, a spus Igor Dodon. Același lucru a fost menționat și într-o postare pe canalul său de Telegram.

Mai multe site-uri și televiziuni cu politică editorială pro-PSRM au publicat articole în care au promovat aceste declarații ale lui Dodon, fără să documenteze veridicitatea acestora și fără să ofere dreptul la replică. Este vorba de A-tv.md, Ntv.md, Kp.md, Pravdorub.md și altele.

Alți lideri socialiști la fel au speculat pe această temă, încercând să acrediteze ideea că europenii vor să oblige Moldova să facă reforme inacceptabile. De exemplu, deputatul și membrul Comitetului executiv politic al PSRM, Vlad Bătrîncea a declarat într-o conferință de presă că „avem informația, destul de negativă, că se poartă discuții cu partenerii din afara țării în ceea ce ține, în viitorul apropiat, de unele modificări prea importante pentru țară, care nu sunt, cu părere rău, dezbătute cu cetățenii țării, aici, în interiorul țării”.

În același timp, Mariana Durleșteanu, propusă anterior de socialiști la funcția de prim-ministru și care s-a lansat recent în cursa pentru alegerile parlamentare anticipate pe lista „Partidului Legii și Dreptății”, a declarat la un post de televiziune că decizia de a aloca Republicii Moldova cele 600 de milioane de euro a fost luată de UE în noiembrie 2020, iar acesta „nu e meritul actualului președinte, nici al fostului, nici al viitorului”.

Când a început elaborarea Planului de recuperare pentru Moldova

Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, a precizat pentru portalul Stopfals.md că elaborarea de către instituțiile europene a planului de recuperare economică pentru Republica Moldova a început în februarie 2021. „Ideea Planului de recuperare a fost menționată inițial în cadrul vizitei Președintelui Republicii Moldova la Bruxelles (ianuarie 2021), iar ulterior au fost purtate discuții cu instituțiile vizate cu privire la conținutul acestuia. În paralel, s-a desfășurat procesul de coordonare a noului Program Multianual Indicativ 2021-2027 (MIP) – document intern al Comisiei care stabilește cadrul de acordare a asistenței UE pentru RM și specifică distribuția aproximativă a fondurilor după priorități de intervenție”, a precizat D. Vodă.

Totodată, președintele Delegației Parlamentului European pentru relația cu R. Moldova, Siegfried Mureșan, a declarat la emisiunea „În Profunzime” de la ProTV Chișinău că, atunci când s-a discutat despre plan, UE nu știa că la Chișinău vor avea loc alegeri parlamentare anticipate. „Nu are o legătură directă cu alegerile, noi când ne-am apucat de lucru la acest pachet, la finalul lunii ianuarie, nu știam că în Republica Moldova vor fi alegeri anticipate și nici nu știam când acestea vor avea loc”, a precizat europarlamentarul român.

Condițiile clare ale UE – reforme structurale și lupta cu corupția

În comunicatul CE se menționează că „această nouă finanțare va fi mobilizată pe parcursul următorilor trei ani pentru a promova investiții care să susțină o redresare durabilă și favorabilă incluziunii în urma crizei COVID-19 din această țară”, iar „Planul de redresare economică este supus unei condiționări stricte. Investițiile vor fi realizate pe baza unei abordări de tipul „mai mult pentru mai mult”, cu progrese în reformele structurale, în special, în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției”.

Pe 4 iunie 2021, misiunea Comisiei Europene, condusă de Katarína Mathernová, director general-adjunct pentru Politica de vecinătate și negocierile de extindere, a prezentat la Chișinău detaliile Planului de redresare economică. Întrebată despre condiționalități, Katarína Mathernová a declarat că R. Moldova are nevoie de un Parlament și un Guvern care să promoveze reforme și să contribuie la lupta împotriva corupției. „O condiție esențială este existența unui guvern și a unui parlament orientate pe reforme”. Totodată, președinta Maia Sandu a menționat că, pe lângă condiționalități, pentru a putea accesa banii este nevoie de efortul instituțiilor, în special, în domeniul luptei cu corupția și investigarea fraudei din 2014. Șefa statului și reprezentanta europeană au menționat că banii se vor cheltui în 5 domenii cheie: gestionarea finanțelor publice și guvernanța economică; economia competitivă, comerțul și întreprinderile mici și mijlocii; infrastructura şi educația; statul de drept și reforma justiției.

Republica Moldova este prima ţară din vecinătatea estică a UE care va beneficia de un asemenea program special elaborat de Comisia Europeană.

Vezi Cum reforma administrativ-teritorială a lui Ion Chicu a devenit „planul distructiv al Maiei Sandu”

Mariana Jacot

Stopfals.md