Pe rețelele sociale au fost distribuite postări și videouri în care se afirmă că copiii din R. Moldova ar fi o „marfă” pentru Europa, iar autoritățile moldovenești ar „câștiga bani” de pe urma traficului de ființe umane. Postările mai sugerează că situația din domeniul traficului de ființe umane se deteriorează, iar ca dovadă este prezentat un raport al Interpol privind traficul de persoane în R. Moldova. Afirmațiile reprezintă niște dezinformări. În realitate, o înrăutățire a situației traficului de ființe umane nu este confirmată de statistici. Tatiana Fomina, analistă la Centrul Internațional La Strada, care se ocupă inclusiv de asistență pentru victimele traficului de ființe umane, a explicat pentru Stopfals.md de ce afirmațiile respective nu corespund realității.

Titluri: „Moldova, o fabrică pentru traficul de copii” și „prețul pentru UE”

Informațiile potrivit cărora copiii moldovenilor ar fi „o marfă pentru Europa” (în original: «товаром для Европы») au apărut la începutul lunii mai pe mai multe site-uri, precum și pe rețelele sociale, inclusiv pe Facebook (aici și aici), Instagram, YouTube, Ok.ru și pe unele canale de Telegram (aici, aici, aici, aici și aici).

Autorii postărilor susțin că „situația se agravează de la an la an” (în original: «ситуация обостряется с каждым годом»), suma ajutoarelor materiale pentru victimele traficului de ființe umane a fost redusă instant de la 14,5 mil. de lei în 2022 la 5,7 mil de lei în 2023, ceea ce ar sugera că autoritățile ar fi interesate de acest fenomen. În mesaje se mai afirmă că „Moldova s-a transformat într-un punct de tranzit pentru cei implicați în traficul de copii” (în original: «Молдова превратилась в перевалочный пункт для торговли детьми»), iar acest lucru ar însemna „prețul pentru integrarea europeană” (în original: «ценой евроинтеграции»).

În calitate de „dovadă”, în unele materiale este prezentat un raport al Interpol privind problema traficului de ființe umane în Moldova. La fel, unele postări fac referire la jurnalistul irlandez Chay Bowes, dar fără a specifica că acesta este angajat al RT (Russia Today), un canal de propagandă rusească cunoscut pentru distribuirea de falsuri și narațiuni ale Kremlinului.

Afirmații false despre traficul de copii

Nicio postare însă nu conține dovezi care ar proba faptul că în R. Moldova a fost înregistrată o creștere a numărului cazurilor de trafic cu ființe umane, inclusiv copii. Mai mult, experții din domeniu au declarat pentru Stopfals.md că practic în toate cazurile înregistrate, traficul de copii are loc în țară, minorii nefiind transportați peste hotare. Respectiv, nu poate fi vorba despre o „marfă pentru Europa” (în original: «товаре для Европы»).

Majoritatea canalelor care distribuie astfel de informații au ajuns de nenumărate ori în vizorul Stopfals.md în calitate de resurse promotoare de dezinformări. Vorbim aici despre canalele Gagauznews, Приднестровец, КП, ZOV Приднестровье sau Молдавский Вагон. În toate aceste resurse periodic apar falsuri, dezinformări și narațiuni pro- Kremlin, inclusiv anti-UE.

Ce conține raportul Interpol?

Acel raport Interpol la care fac referire canalele și site-urile menționate a fost elaborat încă în anul 2022. În document se menționa că R. Moldova se confruntă cu mai multe probleme, inclusiv cu traficul de ființe umane. Raportul mai sugera că numărul unor astfel de cazuri ar putea crește în urma războiului din Ucraina și a suprasolicitării posturilor de control la frontieră, traversate de sute de mii de refugiați.

Pentru a sprijini R. Moldova, raportul propune alocarea ajutorului financiar cu scopul de a preveni o eventuală criză. Totuși, așa cum au raportat experții moldoveni, n-a fost generat riscul de majorare a numărului de cazuri de trafic. Raportul Interpol nu conține informații care ar reflecta o creștere a numărului de cazuri de trafic de ființe umane în Moldova.

Potrivit statisticilor oficiale din rapoartele Comitetului național pentru combaterea traficului de ființe umane și ale Centrului Internațional La Strada, pe parcursul ultimilor ani n-a fost atestată o sporire a numărului de cazuri de trafic de ființe umane.

Indicatorii variază de la an la an. Bunăoară, din 2015, cel mai mare număr de victime ale traficului de ființe umane a fost înregistrat în 2018 — 365 de persoane, inclusiv 60 de copii. Ne referim aici atât la traficul intern (cazuri pe teritoriul RM), cât și la cazuri când persoanele au fost scoase din țară.

Trad: (stânga) Numărul de cazuri; (sus) Numărul victimelor traficului de ființe umane; (jos) Anul

Graficul a fost elaborat în baza rapoartelor Comitetului național pentru combaterea traficului de ființe umane pentru diferiți ani și a raportului Centrului Internațional La Strada

Expertă, despre reducerea mijloacelor de la bugetul de stat

Tatiana Fomina, analista Centrului Internațional La Strada, a declarat pentru Stopfals.md că deși finanțarea de la bugetul de stat a fost redusă, este vorba despre un aspect juridic: potrivit legislației, finanțarea urmează să fie alocată din bugetul local în acele localități unde sunt amplasate centrele de asistență pentru victime.

„Datele privind reducerea cheltuielilor statului pentru întreținerea centrelor de asistență pentru victime nu pot fi interpretate univoc ca o renunțare la combaterea traficului de ființe umane. În primul rând, aceste centre oferă asistență nu doar victimelor traficului de ființe umane, dar și victimelor violenței domestice, care reprezintă cea mai numeroasă categorie a victimelor infracțiunilor, numărul acestora fiind de aproximativ zece ori mai mare decât cel al victimelor traficului de ființe umane. În al doilea rând, astfel de centre staționare sunt mai necesare pentru victimele exploatării sexuale. La rândul lor, victimele exploatării prin muncă, care, în ultimi ani, au constituit majoritatea în numărul total de victime ale traficului de ființe umane, au nevoie mai rar de plasament în astfel de centre.

În general, potrivit legii, serviciile în cauză ar trebui să fie finanțate de către autoritățile locale, dar acest lucru nu se întâmplă. La nivel local practic nu sunt alocate mijloace pentru a ajuta victimele infracțiunilor care nu fac parte din categoria beneficiarilor tradiționali de asistență socială în Moldova. O disponibilitate mult mai mare se atestă la capitolul asistență pentru copii, persoane cu dizabilități și vârstnici. De menționat că reducerea finanțării n-a afectat centrul de la Chișinău. Potrivit raportului pentru anul 2023, instituția a beneficiat de 5,8 mil. de lei, dintre acestea fiind cheltuite 4,7 de mil.”, a mai spus Tatiana Fomina.

Constantin Hairetdinov,

Stopfals.md

Suntem și pe Telegram!

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API