Pe parcursul ultimelor săptămâni, spațiul public din R. Moldova a fost invadat de un nou val de falsuri diverse despre Găgăuzia: „blocada economică”, „represiuni ale pensionarilor” sau „atentat asupra autonomiei”. Valul de dezinformare are loc în contextul hotărârii Curții Constituționale, care a dispus că Adunarea Populară din Găgăuzia (APG) nu va mai participa la numirea procurorului-șef al autonomiei. Falsurile au început să fie răspândite de canalele de Telegram și de zeci de conturi de Facebook, majoritatea făcând referință la declarații ale oligarhului fugar Ilan Șor. În hora dezinformării au intrat și partidul INIMA MOLDOVEI, condus de fosta bașcană Irina Vlah, dar și propagandistul Andrei Safonov.

„Dictatura Soros – Sandu calcă în picioare Constituția”

Canalele de Telegram afiliate lui Ilan Șor, condamnat la 15 ani închisoare în dosarul privind „furtul miliardului”, au răspândit diverse falsuri despre Găgăuzia, făcând referire la afirmațiile lui Șor. Mai întâi, declarațiile oligarhului fugar au fost distribuite în câteva postări ale canalului ЗАПРЕЩЕННЫЙ КАНАЛ (care publică de obicei primul declarațiile lui Șor), completând spusele lui Șor cu remarca în care subliniau că „Dictatura Soros–Sandu calcă în picioare Constituția” și că găgăuzii ar fi „persecutați” pentru că împărtășesc viziuni pro-ruse.

La 14 aprilie, resursele pro-ruse anunțau despre „blocadă economică”, „represiuni împotriva pensionarilor”, dar și că „regimul atentează la statutul de autonomie al Găgăuziei”. „Mai întâi — interdicția impusă Bașcanului de a participa la ședințele Guvernului. Apoi — blocadă economică, arestarea Evgheniei Guțul, represiuni împotriva pensionarilor și angajaților din sectorul bugetar. Iar acum, Chișinăul calcă în picioare autonomia regiunii. Procurorul general intenționează să ia Adunării Populare dreptul de a propune candidatul pentru funcția de procuror”, au scris, cu referire la Ilan Șor, Канал5, KP Moldova, “Первый в Молдове” Новости, Мамалыга и Токана, Partidul Politic ȘOR, Marina T. Official (canalul deputatei Marina Tauber), Gagauznews și Sputnik Молдова 2.0.

Canalele Гагаузская Республика și Gagauznews, precum și canalul gestionat de Mihail Vlah, consilierul bașcanei, au afirmat că „regimul Sandu atentează asupra statutului de autonomei al Găgăuziei” (în original: «сандовский режим покушается на автономный статус Гагаузии»).

Paginile Комсомольская правда в Молдове, Gagauz Media, Primul în Moldova au scris pe Facebook că „a fost lansată nimicirea Găgăuziei” (în original: «дан старт уничтожению Гагаузии»), că „regimul Sandu atentează asupra statutului de autonomie al Găgăuziei” (în original: «сандовский режим покушается на автономный статус Гагаузии») și că „Chișinăul vrea să distrugă autonomia” (în original: «Кишинев хочет разрушить автономию»). Și aceste pagini au făcut referire la Șor. Peste 50 de conturi de Facebook fără poze și nume de persoane reale au distribuit aceeași postare cu afirmația că „regimul atentează asupra statutului de autonomie al Găgăuziei” (în original: «режим покушается на автономный статус Гагаузии»).

Partidul INIMA MOLDOVEI al Irinei Vlah, ex-bașcana Găgăuziei, a lansat la 15 aprilie o declarație în „apărarea autonomiei în fața atacurilor PAS” și „împotriva distrugerii Găgăuziei”. „După ampla campanie de intimidare şi persecutare a locuitorilor Autonomiei, a venit o nouă lovitură – anularea unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei”, se menționează în știrea postată pe site-ul partidului. Declarația formațiunii a fost distribuită de КП в Молдове, Gagauzinfo și Novosti24.md, care au plasat-o și pe paginile lor de pe rețelele sociale.

Canalul de Telegram Политика Молдова a scris că lipsirea APG de posibilitatea de a participa la numirea procurorului autonomiei reprezintă un atac asupra bazelor „statalității” (în original: «государственности») găgăuze, iar după hotârârea Curții Constituționale ar putea urma dizolvarea APG și lichidarea Comitetului Executiv al regiunii autonome.

Declarații despre „distrugerea” autonomiei găgăuze a făcut și Andrei Safonov, așa-zis deputat în sovietul suprem al autoproclamatei regiuni transnistrene.

Și comentatorul politic Cornel Ciurea a declarat în cadrul emisiunii Пульс de la Canal 5 despre intenția PAS de a „lichida Găgăuzia” (în original: «ликвидировать Гагаузию»), din motiv că găgăuzii ar fi „percepuți în calitate de dușmani” (în original: « в гагаузах видят врагов»).

Decizia Curții Constituționale nu se reflectă asupra statutului autonomiei și nu implică riscul de dizolvare a APG sau a Comitetului Executiv

Decizia Curții Constituționale referitoare la procedura de desemnare a procurorului șef al Găgăuziei nu afectează în niciun fel statutul de autonomie al acestei regiuni. De menționat că, și până la pronunțarea deciziei Curții Constituționale, Adunarea Generală nu putea aproba procurorul șef al autonomiei, contrar afirmațiilor postărilor și canalelor menționate.

Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) prevede că procurorul Găgăuziei este numit de către procurorul general al R. Moldova la propunerea Adunării Populare. La 14 aprilie, Curtea Constituțională (CC) declarat neconstituțional articolul 21 din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) care prevede procedura în cauză. Totodată, au fost recunoscute neconstituționale articolele 25 alin. (3) și 26 din Legea cu privire la Procuratură care, la fel, stipulează proceduri prin care Adunarea Populară propune candidatura la funcţia de procuror-şef.

CC a constatat că puterea legislativă şi puterea executivă nu participă la numirea procurorilor în funcţie. Această atribuţie este realizată de procurorul general la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor (articolul 125 alin. (3)).

CC a mai remarcat că articolul 125¹ din Constituție prevede, în alineatele (1) și (3), competența exclusivă a Consiliului Superior al Procurorilor de a propune numirea în funcție a procurorilor și rolul Consiliului de garant al independenței și imparțialității procurorilor.

Excluderea posibilității de a propune candidatura pentru funcția de procuror șef al Găgăuziei, adică a atribuției de care APG a beneficiat până de curând, nu subminează în niciun fel statutul acestei unități autonome. Astfel, în Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) este menținut articolul 1 alineatul (1), care stipulează că Găgăuzia (Gagauz-Yeri) este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte componentă a R. Moldova.

Cât privește procedurile de dizolvare a APG și de lichidare a Comitetului Executiv, această atribuție revine conducerii Găgăuziei, potrivit Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) și Regulamentului Găgăuziei.

Bugetul Găgăuziei este constituit în proporție de 60% din transferuri de stat

Declarațiile lui Șor despre pretinsa blocadă economică a Găgăuziei din partea autorităților moldovenești nu sunt susținute prin date concrete. Vom nota că bugetul autonomiei este format în proporție de 60% din transferurile din bugetul R. Moldova. Potrivit Raportului cu privire la executarea bugetului Găgăuziei, în anul 2023, în bugetul autonomiei au fost încasate 1,6 mlrd. de lei. Cea mai mare parte a veniturilor, adică 954 mil. de lei, o constituie transferurile din bugetul de stat, veniturilor proprii ale autonomiei revenindu-le doar 37,7%.

În 2024 în bugetul autonomiei au fost încasate 1,5 mlrd. de lei, din care 944 mil. de lei au constituit transferurile din bugetul de stat al R. Moldova.

De menționat că, potrivit articolului 17 din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), Comitetul Executiv al autonomiei este cel care asigură elaborarea bugetului Găgăuziei și-l prezintă Adunării Populare spre aprobare.

„Represiunile” sunt, de fapt, activitățile de documentare a coruperii alegătorilor

Pensionarii și bugetarii nu sunt supuși „represiunilor”, așa cum pretinde Ilan Șor și canalele pe care acesta le controlează. În realitate, în mai multe raioane din RM, inclusiv în Găgăuzia, sunt perfectate procese verbale în cadrul dosarului privind coruperea electorală. Reprezentanții organelor de drept au acumulat informații despre 140 de mii de persoane care au acceptat bani în schimbul votului oferit la alegeri. Acțiunile în cauză au fost documentate în cadrul procesului penal pe parcursul anilor 2023 și 2024, inclusiv în timpul scrutinului prezidențial și al referendumului constituțional. Anume în acest context are loc activitatea de documentare desfășurată de poliție, a afirmat la 15 aprilie, în cadrul unei conferințe de presă, șeful Inspectoratului General de Poliție, Viorel Cernăuțeanu.

Oficialul a enumerat și regiunile care sunt lideri la numărul de fapte de corupție electorală: Bălți, Orhei, Fălești, Râșcani și autonomia găgăuză. De altfel, în acest     „clasament” Găgăuzia este lider incontestabil. Respectiv, munca de documentare este desfășurată în regiune în contextul numărului mare de cazuri de corupere a alegătorilor, nu cu scopul de a „persecuta găgăuzii pentru viziunile lor pro-ruse” (în original: «притеснять гагаузов за пророссийский настрой»), așa cum a declarat Șor.

Vom preciza că falsurile despre pretinsa lezare a drepturilor găgăuzilor au fost distribuite și anterior, acestea fiind demontate de Stopfals.md.

Arestarea lui Guțul nu este un atentat la autonomia Găgăuziei

Citând spusele lui Șor, canalele de Telegram afirmă că refuzându-i bașcanei dreptul de a activa în cadrul Guvernului, „regimul atentează asupra statutului de autonomie al Găgăuziei” (în original: «режим покушается на автономный статус Гагаузии»).

Articolul 66 din Regulamentul Găgăuziei într-adevăr stipulează că, prin decret prezidențial, guvernatorul Găgăuziei este confirmat în funcția de membru al Guvernului R. Moldova. Totuși faptul că bașcana nu a fost inclusă în componența Executivului nu reprezintă un atentat la adresa statutului de autonomie. Președinta Maia Sandu a explicat de ce Evghenia Guțul nu a fost încă inclusă în componența cabinetului de miniștri. „O persoană care lucrează pentru o grupare criminală, nu pentru cetățenii din Republica Moldova și anume cetățenii noștri din autonomia găgăuză, o persoană care face declarații împotriva propriei țării nu are ce să caute în Guvernul Moldovei”, a declarat Maia Sandu într-o conferință de presă din 18 martie 2024.

Iar în februarie curent, premierul Dorin Recean a spus în cadrul emisiunii Территория свободы de la Realitatea TV că bașcana Găgăuziei va fi inclusă în componența Guvernului după clarificarea situației privind fraudarea alegerilor. „Toți au văzut cum au fost plătite aceste voturi. Până nu vom clarifica aceste circumstanțe, nu putem admite schema lui Șor în Guvern” (în original: «Все видели, как за это голосование платили. Пока мы не разберем это обстоятельство, мы не можем допустить шоровскую схему в правительстве»), a specificat Recean.

Evghenia Guțul a fost reținută în seara zilei de 25 martie 2025 pe direcția de ieșire a Aeroportului Internațional Chișinău. În urma verificărilor de rutină efectuate în cadrul controlului de frontieră, s-a constatat că aceasta figurează în sistemele informaționale cu statut de consemn. Potrivit informațiilor prezentate de Procuratura Anticorupție, Evghenia Guțul și o secretară din cadrul Oficiului Central al fostului Partid Politic Șor (recunoscut neconstituțional) sunt acuzate de complicitate la finanțarea ilegală a partidului politic și a unui concurent electoral din partea unui grup criminal organizat.

În plus, Evghenia Guțul este trecută în lista persoanelor supuse sancțiunilor impuse de UE pentru „destabilizarea situației în Republica Moldova”. La rândul lor, SUA au impus sancțiuni în raport cu Guțul pentru „complicitate activă cu oligarhul condamnat fugar, Ilan Șor, și partidul său Șor, precum și pentru înlesnirea acțiunilor lor de interferență politică ilegală, susținute de Kremlin”. Dosarul penal a fost trimis în instanța de judecată.

Narațiunea privind „influența” lui Soros și „încălcarea” Constituției de către Maia Sandu a apărut acum câțiva ani

Când se pomenesc în pană de „argumente” în tentativa lor de a manipula, autorii falsurilor recurg la sperietoarea despre pretinsa influență a lui Soros. De altfel, aceștia distribuie narațiunea de mai mulți ani.

În februarie 2020, instituțiile media afiliate Kremlinului afirau că George Soros este acuzat că ar destabiliza democrațiile mai multor state, ar distruge mișcările naționaliste. În decembrie 2023 era distribuit falsul cu afirmația că fiul lui George Soros va primi de la Ucraina 400 km pătrați de teren pentru îngroparea deșeurilor periculoase. Falsul în cauză era distribuit și de publicația Комсомольская Правда в Молдове care acum promovează falsurile lui Șor despre Găgăuzia. În iunie 2024 pe rețelele sociale era răspândit un fals potrivit căruia Președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău pun în aplicare planurile filantropului american George Soros de a distruge sistemul de învățământ din Republica Moldova și țara în general. Toate aceste falsuri au fost dezmințite de Stopfals.md.

Și dezinfomările potrivit cărora autoritățile moldovenești „încalcă” ori „renunță la statutul de neutralitate” au fost distribuite în repetate rânduri de către reprezentanții Kremlinului și membrii echipei lui Șor. Toate aceste falsuri au fost demontate de Stopfals.md.

Falsuri mai vechi la același subiect

Narațiunea falsă despre pretinsa blocadă economică a Găgăuziei este distribuită de mai mult timp servind drept bază pentru promovarea a numeroase falsuri.

Astfel, în septembrie 2023, site-ul Gagauznews.com a publicat articolul întitulat „Parlamentul Moldovei a tăiat în jumătate bugetul Găgăuziei”. O lună mai târziu, Ilan Șor anunța despre „jecmăneala banditească” a locuitorilor autonomiei, pe când bașcana Evghenia Guțul afirma despre „reducerea bugetului autonomiei găgăuze cu jumătate de miliard de lei”, în urma deciziei autorităților de la Chișinău.

În martie 2024, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a acuzat autoritățile de la Chișinău că acestea și-ar fi anunțat intenția de a „tăia” toate alocările de la bugetul de stat pentru regiunile care sunt împotriva integrării europene a Republicii Moldova, referindu-se și la Găgăuzia. O lună mai târziu, Evghenia Guțul și propagandistul rus Vladimir Soloviov au pedalat în discuția lor pe ideea că „Moldova nu face nimic pentru Găgăuzia”.

În aprilie 2024, Lavrov a reiterat că găgăuzii sunt privați de drepturile și subvențiile care li se cuvin prin lege. Acest fals a fost dezmințit de Stopfals.md.

Vom menționa că Ilan Șor este unul dintre liderii la capitolul distribuirea falsurilor și că acesta se află în vizorul portalului Stopfals.md. Într-un interviu oferit jurnalistului rus Alexei Venediktov Șor a lansat tocmai 8 falsuri. Ilan Șor promovează multe falsuri și în cadrul transmisiunilor live pe care le face. Printre subiectele frecvente ale dezinformărilor lansate de oligarhul fugar se numără resursele energetice, „destabilizarea” din partea Occidentului, aspecte ce țin de religie.

 

Elena Celak,

Stopfals.md

 

Suntem și pe Telegram!

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API