Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) Bogdan (Bogdat) Țîrdea a declarat într-o intervenție pe Telegram că președinta Maia Sandu este de vină pentru creșterea datoriei de stat a Republicii Moldova, iar din această cauză țara este la un pas de faliment. Aceste afirmații sunt manipulatoare. Datoria de stat într-adevăr a crescut în ultimii ani, dar atât autoritățile, cât și experții arată că șefa statului nu are legătură cu acest proces. În majoritatea statelor din regiune și europene datoria publică/de stat raportată la PIB este și mai mare decât în R. Moldova.

„Maia Sandu, de vină pentru creșterea datoriei”

Într-un live pe canalul său de Telegram, de pe 31 ianuarie, Bogdan Țîrdea a prezentat o statistică a evoluției datoriei publice în ultimii ani, constatând că aceasta a crescut cu aproximativ 36 de miliarde de lei de la sfârșitul anului 2020 până la 31 decembrie 2023.

Deputatul socialist afirmă că de vină ar fi președinta Maia Sandu, iar R. Moldova ar risca să falimenteze: „Молдова погрязла в долгах… Декабрь 2020. Публичный долг Молдовы составлял 67 млрд 821 млн лей. Декабрь 2023 - 104 млрд 003 млн лей. Декабрь 2024 - он составит 125 млрд 526 млн. лей. После прихода Санду к власти, Молдова ежемесячно увеличивала госдолг на 1 млрд лей! За три года ее правления, страна набрала 36 млрд лей. Сегодня мы на грани банкротства, а соросята пытаются выжать деньги из Кишинева, Гагаузии, местных властей, сцепились с Тирасполем....” (în traducere: „Moldova s-a înglodat în datorii. Decembrie 2020. Datoria publică a Moldovei era de 67,821 miliarde de lei. Decembrie 2023 – 104,003 miliarde de lei. Decembrie 2024 - va fi de 125,526 miliarde de lei. După venirea Maiei Sandu la putere, datoria de stat a Moldovei a crescut cu un miliard de lei pe lună. În trei ani de guvernare a ei, s-au adunat 36 de miliarde de lei. Astăzi suntem la un pas de faliment, iar „soroseata” (peiorativ pe care Țîrdea îl folosește des la adresa reprezentanților guvernării – n. r.) încearcă să stoarcă bani de la Chișinău, Găgăuzia, autoritățile locale, s-au încăierat cu Tiraspolul”).

Țîrdea încurcă termenii

Bogdan Țîrdea utilizează în mod eronat doi termeni - „datoria publică” și „datoria de stat”. El vorbește despre „datoria publică”, dar prezintă cifre care se referă doar la datoria de stat. Precizăm că datoria publică reprezintă totalitatea datoriei de stat, a datoriei unităţilor administrativ-teritoriale, a datoriei Băncii Naţionale a Moldovei, a datoriei ce rezultă din împrumuturile interne şi externe ale întreprinderilor de stat/municipale şi ale societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public. Iar datoria de stat include obligaţiile contractuale pecuniare curente şi scadente ale statului, precum şi dobânzile datorate şi neonorate, apărute din calitatea statului de debitor sau fidejusor (garant), fiind contractate, în numele Republicii Moldova, de Guvern, prin intermediul Ministerului Finanţelor, în monedă naţională sau în valută. Altfel spus, datoria publică include datoria de stat și este mult mai mare.

Datele pe care le publică Țîrdea sunt adevărate, însă comentariile pe care le face în baza acestor cifre sunt manipulatorii, precizează atât autoritățile, cât și experții.

Președintele Republicii Moldova nu are atribuții directe legate de gestionarea datoriei de stat a țării. „În conformitate cu art. 4 alin. (1) al Legii nr. 419/2006 cu privire la datoria sectorului public, garanțiile de stat și recreditarea de stat, Guvernul Republicii Moldova este responsabil de administrarea datoriei de stat și a garanțiilor de stat”, a comentat pentru portalul Stopfals.md ministrul Finanțelor, Petru Rotaru.

El mai arată că datoria de stat a crescut pe parcursul ultimilor ani, în special din cauza șocurilor externe și a crizelor suprapuse: „Majorarea datoriei de stat pe parcursul ultimilor ani a fost cauzată de faptul că Republica Moldova a avut de înfruntat o serie de crize suprapuse: pe de o parte, o criză umanitară, generată de valul de refugiați din Ucraina, care trebuia gestionată într-un regim alert de autoritățile naționale, pe de altă parte, o criză economică, determinată de consecințele pandemiei COVID-19, perturbările comerțului extern cauzate de război, provocările în asigurarea securității energetice, precum și ca urmare a presiunilor inflaționiste majore”.

State în care datoria de stat depășește PIB

În același timp, ministrul Finanțelor precizează că nivelul actual al datoriei de stat raportat la PIB (Produdul Intern Brut) este mai mic în R. Moldova decât în multe state europene. În unele dintre acestea, soldul datoriei depășește PIB-ul. „Conform metodologiei UE, nivelul de îndatorare al Republicii Moldova s-a situat la un nivel sustenabil, sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Datele FMI arată că în zona euro, datoria de stat raportată la PIB la finele anului 2022 a ajuns în medie la 82,9%, spre exemplu în Grecia - 192,4%, în Portugalia - 118,7%, în Spania - 102,2%, în Franța - 92,1%, în Albania - 66,4%, în Germania - 45,9%, în Ungaria - 76,6%, în Muntenegru - 69,5%, în Slovacia - 66,4%, în România - 47,6%, iar în Republica Moldova a constituit 34,5%”, ne-a declarat Petru Rotaru.

La rândul ei, directoarea de program de la Expert-Grup Marina Soloviova menționează că atunci când este abordat subiectul evoluției datoriei publice este important ca aceasta să fie raportată la PIB, iar cifrele arată că în ultimii ani acest raport, practic, rămâne constant. „Asta înseamnă că datoria sectorului public a crescut, dar a crescut și mărimea economiei, respectiv, și capacitatea statului de a deservi această datorie. De aceea, nu se poate spune că în ultimii ani a fost vreo creștere vertiginoasă a datoriei sectorului public comparativ cu mărimea economiei”, a precizat experta.

Marina Soloviova menționează că nivelul datoriei de 33-34% față de PIB din ultimii ani „nu depășește normele critice stabilite și nu iese în evidență comparativ cu alte state din regiune”. Referindu-se la afirmațiile deputatului Țîrdea legate de rolul Maiei Sandu în creșterea datoriei de stat, experta precizează că în atribuțiile șefei statului nu intră contractarea împrumuturilor: „Președinta poate influența indirect acest proces, prin efortul diplomatic de a obține deschiderea din partea conducătorilor altor țări și organizațiilor internaționale. Însă, procedural, împrumuturile sunt contractate de Guvern, iar acordurile de împrumut se ratifică de Parlament”.

Cum a evoluat datoria de stat de-a lungul anilor

Potrivit datelor oficiale, furnizate de Ministerul Finanțelor, cea mai mare creștere a datoriei de stat a fost înregistrată în anul 2016 - peste 17 miliarde de lei sau cu peste 50%. Atunci datoria de stat raportată la PIB a crescut de la 22,8% în 2015, la 31,9% în 2016. Un alt salt semnificativ, pe care însă Bogdan Țîrdea îl trece cu vederea, a fost înregistrat în anul 2020, când Republica Moldova era guvernată inițial de o majoritate PSRM-PDM, apoi PSRM-Partidul Șor (alianță neoficială - n. r.), iar șeful statului era liderul socialiștilor, Igor Dodon. În acel an, datoria de stat a crescut cu 15 miliarde de lei, adică, în medie, cu 1,25 miliarde de lei pe lună, iar raportat la PIB - de la 25,6% în 2019, la 34% în 2020.

Sursa: Ministerul Finanțelor

Țîrdea, printre „campionii” falsurilor

Deputatul Bogdan Țîrdea este unul dintre cei mai activi promotori de falsuri printre aleșii poporului. În ultimii ani, el a dezinformat despre NATO, războiul Rusiei împotriva Ucrainei, organizațiile neguvernamentale și agricultură – alegații dezmințite de jurnaliștii portalului Stopfals.md. În schimb, în postările și intervențiile sale, Țîrdea are mereu tendința de a lăuda Rusia și politica Kremlinului.

Bogdan Țîrdea este unul dintre „campionii” falsurilor răspândite și în 2023, el fiind protagonistul articolelor Stopfals.md de cel puțin cinci ori pe parcursul anului trecut.

Mariana Colun,

Stopfals.md

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API