Activistul politic din Găgăuzia Mihail Vlah afirmă că autoritățile centrale ar „bloca” alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG). El susține că documentul „de compromis”, elaborat de reprezentanții APG în urma unei serii de consultări cu autoritățile de la Chișinău, nu ar ține cont de specificul autonomiei. Declarațiile au fost preluate de câteva canale de Telegram și pagini de pe rețelele sociale. Acestea însă nu corespund realității. De fapt, autoritățile centrale insistă asupra necesității de a garanta transparența procesului electoral, a finanțării campaniilor și a activității organelor electorale. Iar proiectul de hotărâre elaborat în urma consultărilor prevede anumite modificări și completări la legislația regională pentru a debloca criza legislativă. Documentul a fost supus dezbaterilor la ședința APG din 2 iunie, dar nu a fost adoptat din lipsă de cvorum.

Îndemn la respectarea legii sau ultimatum?

„Autoritățile centrale acționează în forță și, practic, declară ultimatum Găgăuziei – fie alegerile se vor desfășura după regulile lor, fie nu vor fi deloc” (în original: «Центральные власти идут напролом и фактически ставят Гагаузии ультиматум — либо выборы будут проведены по их правилам, либо выборов не будет вовсе»), a scris Mihail Vlah la 9 iunie pe Facebook.

El a atașat la postare un video în care afirmă: „Toată lumea știe despre criza dintre Comrat și Chișinău. Vedem declarația domnului Grosu, potrivit căreia cu cât mai mult Comratul amână alegerile, cu atât își face mai rău. Cu toate acestea, chiar ei, cu propriile mâini și prin structurile pe care le controlează, împiedică procesul electoral pentru Adunarea Populară a Găgăuziei” (în original: «Все знают кризис между Комратом и Кишиневом. Мы видим заявление господина Гросу, что чем больше Комрат не проводит выборы, тем хуже делает для себя. Однако же сами своими руками и подконтрольными структурами тормозят выборный процесс в Народное собрание Гагаузии»).

Ca de obicei, declarațiile lui Vlah au fost preluate de sursele apropiate Kremlinului: canalele de Telegram KP Moldova, Sputnik Moldova 2.0, Молдовsky, Gagauznews, Gagauz Media ș.a.

În aceeași zi, unele site-uri rusești au publicat o declarație a fostului bașcan al Găgăuziei Evghenia Guțul precum că „amendamentele propuse de Chișinău privind alegerile parlamentare din Găgăuzia amenință cu anularea competențelor autonomiei” (în original: «предложенные Кишиневом поправки по выборам в парламент Гагаузии грозят лишением полномочий автономии»). Amintim că Guțul a fost condamnată la 7 ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor” (declarat neconstituțional). Curtea de Apel a menținut decizia primei instanțe în dosarul Guțul.

Autoritățile centrale insistă asupra respectării în Găgăuzia a normelor în vigoare la nivel național: verificarea membrilor comisiilor electorale, transparența procesului electoral și controlul asupra finanțării alegerilor. „Membrii comisiilor electorale, responsabile de organizarea procesului electoral, vor trebui să treacă verificările așa cum trec toți funcționarii electorali. Nu există excepții pentru cineva: de la sud, de la nord, de la est sau vest în transparența procesului de finanțare a procesului electoral”, a declarat Igor Grosu, președintele parlamentului R. Moldova, într-un video publicat pe Facebook. (0:12).

Amintim că Codul electoral al Republicii Moldova prevede controlul asupra finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale. În Găgăuzia însă aceste norme legale nu sunt respectate. Comisia Electorală Centrală (CEC) a R. Moldova a atras atenția încă la 16 mai 2023 asupra faptului că „Consiliul Electoral Central al UTA Găgăuzia nu a stabilit în regulament care este plafonul maxim al donațiilor colectate în numerar de către concurenții electorali”. CEC a inițiat opt procese contravenționale în legătură cu finanțarea ilegală manifestată prin depășirea plafoanelor pentru donații în numerar la alegerile desfășurate în Găgăuzia. Acest lucru s-a întâmplat după ce, la 5 mai 2023, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei a fost informat în privința necesității de a investiga depășirea plafoanelor donațiilor în ceea ce privește candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei, însă autoritatea electorală din Găgăuzia nu a reacționat în niciun fel.

FALS: Documentul „de compromis” al APG nu ține cont de specificul autonomiei

În videoul său, Mihail Vlah a criticat și elaborarea „hotărârii cu caracter unic” (n. red. - este vorba despre proiectul de hotărâre al APG pentru soluționarea crizei legislative) (în original: «одноразового постановления»). El spune că în hotărârea respectivă „nu se ține cont de legea privind statutul juridic special” (în original: «не учитывается закон об особом правовом статусе»).

Nici această afirmație nu corespunde adevărului. APG a elaborat proiectul de hotărâre „Cu privire la procedura de organizare a reglementării juridice a alegerilor regionale pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, legislatura a VIII-a, din anul 2026”. În document se spune că „actul normativ special” a fost elaborat ținându-se cont de „numeroasele contradicții dintre prevederile Codului electoral al Republicii Moldova nr. 325/2022 și ale Codului electoral al Găgăuziei”. În același timp, se menționează că documentul a fost elaborat în conformitate cu p. d) din alin. (3) al art. 12 din Legea Republicii Moldova „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)“ nr. 344-XIII din 23 decembrie 1994 și cu prevederile alin. (1) din art. 155 al Codului electoral al Republicii Moldova.

Mihail Vlah susține că în hotărâre „nu există niciun fel de compromis” («никакого компромисса нет»).

Însă realitatea e alta. Despre faptul că documentul este unul de compromis vorbesc și membrii grupului de lucru care au participat la negocierile cu președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu și reprezentanții CEC.

Astfel, Nicolae Ormanji, președintele interimar al Adunării Populare a Găgăuziei, a declarat că salvarea competențelor Găgăuziei consta anume în această hotărâre „de compromis” și că, prin respectiva hotărâre, autonomia „nu cedează”, ci își păstrează competențele.

Deputatul Adunării Populare a Găgăuziei Alexandru Tarnavski a menționat că documentul „de compromis” oferă autonomiei „o posibilitate garantată și legală ca alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei să fie stabilite, ca oamenii să-și exercite dreptul constituțional de a alege și de a fi aleși, iar Adunarea Populară să-și recâștige legitimitatea”.

Iar Alexandru Stoianoaglo, ex-procuror general și deputat în parlament, a declarat că „scopul Chișinăului este ca alegerile să se organizeze în mod democratic și transparent și cred că acest principiu îl împărtășesc și locuitorii Găgăuziei”.

Președinția R. Moldova a comunicat că „grupul de lucru a discutat principiile de bază care vor sta la baza organizării scrutinului – transparența, egalitatea și respectarea drepturilor fundamentale ale omului”.

FALS: Chișinăul nu are nevoie de alegeri

O altă afirmație falsă a lui Mihail Vlah este că Chișinăul „nu ar avea nevoie de alegeri în Găgăuzia” (în original: «не нужны выборы в Гагаузии»).

De fapt, criza electorală a apărut din cauza unui conflict legislativ între codul electoral republican și cel regional. După ce noul Cod electoral al R. Moldova a intrat în vigoare (1 ianuarie 2023, cu excepția prevederilor referitoare la alegerile regionale, care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024), APG nu a dorit să ajusteze legislația regională la cea republicană. În schimb, APG a adoptat o serie de decizii care au fost contestate în instanță și anulate. Iar în 2023, APG a dizolvat Consiliul Electoral Central al Găgăuziei.

Mai multe detalii la acest subiect citiți în articolul Stopfals.md Criza electorală din Găgăuzia și un nou val propagandistic despre „demontarea autonomiei”

Alte falsuri de la Vlah

Activistul Mihail Vlah este unul dintre susținătorii oligarhului fugar Ilan Șor în Găgăuzia. Acesta difuzează sistematic afirmații manipulatoare și nefondate. Astfel, în 2024, el susținea că autoritățile intenționează să interzică Mitropolia Moldovei după alegeri și atrag Moldova în război prin achiziția de tehnică militară, că emigrarea în masă este determinată de regimul fără vize cu UE, iar în sistemul educațional, „tot ce e moldovenesc este marginalizat” în favoarea limbii ucrainene. Totodată, acesta acuză mereu autoritățile R. Moldova de „uzurparea puterii” și presiuni asupra Găgăuziei.

Elena Celac

Stopfals.md

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API