În ultima perioadă, în R. Moldova a apărut un val de mesaje alarmiste care susțin că statul ar oferi migranților din Asia condiții gratuite de trai și hrană în detrimentul cetățenilor moldoveni de acasă și din diasporă, că în țară ar intra „infractori necontrolați” sub acoperirea statutului de refugiat sau că actuala guvernare ar avea un plan deliberat de „înlocuire a poporului moldovenesc” cu 300.000 de străini. În realitate, migrația de muncă din R. Moldova este strict reglementată și condiționată de câțiva factori. Migranții nu primesc „pomeni” de la stat, în timp ce cetățenii din diasporă beneficiază de programe guvernamentale speciale pentru a reveni acasă. Cifra de 300.000 de străini este doar o estimare tehnică a deficitului de muncitori din R. Moldova, făcută de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu.

Mesaje alarmiste privind prezența muncitorilor străini în R. Moldova au început să circule online tot mai frecvent în ultimele săptămâni. O ocazie pentru a alimenta neliniștea socială a fost exploatarea unei declarații făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării. Pe 22 aprilie, în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1, Eugeniu Osmochescu a explicat că R. Moldova se confruntă cu un deficit major de forță de muncă, iar pentru a ajunge măcar la nivelul minim de productivitate din Uniunea Europeană, țara ar avea nevoie de aproximativ 300.000 de angajați suplimentari. Referindu-se la migrația de muncă, ministrul a subliniat că este una strict reglementată, temporară și limitată la anumite domenii deficitare, precum industria, agricultura, construcțiile sau IT-ul. El a precizat că statul trebuie să continue mobilizarea populației inactive din interiorul țării, care reprezintă circa un milion de oameni.

Ignorând caracterul economic și tehnic al declarației ministrului, unele surse au transformat estimarea deficitului de personal într-un presupus plan de înlocuire a populației, alimentând astfel frica și nesiguranța socială și economică.

Cum sunt construite mesajele manipulatorii?

Mai multe conturi și pagini de pe Facebook și TikTok, unele dintre care anonime, au distribuit texte și videoclipuri care prezintă muncitorii migranți drept o amenințare pentru economia, securitatea și identitatea națională.

De exemplu, contul anonim de Facebook Rita Margarita a publicat un video generat cu ajutorul inteligenței artificiale în care se afirmă că „sub pretextul statutului de refugiați se infiltrează persoane agresive și infractori care fug de lege” (în original: «под видом беженцев просачиваются агрессивные личности и преступники, бегущие от закона»), sugerând că R. Moldova ar importa „criminalitate și conflicte sociale” (în original «преступность и социальные конфликты»).

O pagină anonimă de Facebook, Știri Nistru, a afirmat că „PAS vrea să aducă 300 de mii de muncitori străini în loc să-și aducă propriii cetățeni acasă”, prezentând migrația drept o „politică criminală care duce la dispariția poporului moldovenesc”. „Moldovenii sunt alungați din țară, iar acum vor fi înlocuiți definitiv cu străini”, se arată în video.

Mesaje similare au fost promovate și pe TikTok, unde canale anonime avertizează că muncitorii din Bangladesh, India, Nepal sau Filipine ar primi gratuit locuințe și hrană, în timp ce moldovenii „plătesc pentru tot și pleacă peste hotare, pentru că aici nu pot câștiga decent”.

Valului de mesaje panicarde din R. Moldova i s-au alăturat și propagandista din Ucraina Diana Panchenko, cunoscută pentru promovarea narațiunilor pro-Kremlin. Ea susține pe platforma X că „15% din populația Moldovei va fi înlocuită cu migranți” și că moldovenii, deși săraci, „vor fi obligați să îi întrețină pe aceștia”.

Postări sau videouri alarmiste sau manipulatoare au publicat și politicieni moldoveni ca Bogdan Țîrdea, Victoria Furtună sau Irina Vlah, cea din urmă declarând că migrația ar fi „necontrolată”. Deosebit de activ în promovarea unui astfel de conținut este Adriano Dulgher, fost candidat la alegerile parlamentare din partea Coaliției Unitate și Bunăstare.

La crearea unei atmosfere de neîncredere contribuie și canalele de Telegram pro-Kremlin (printre care Molva sau Salut Молдова!).

Munca migranților e strict reglementată

Principalul act care reglementează intrarea, șederea și munca unui străin în R. Moldova este Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova. Conform acesteia, cetățenii străini pot fi angajați în R. Moldova doar dacă angajatorul asigură obținerea unui permis de ședere în scop de muncă.

Extras din Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova

Autoritatea care verifică fiecare dosar de migrant și eliberează permisele este IGM. Permisul este temporar și condiționat de existența contractului de muncă. După expirarea contractului, persoana este obligată să părăsească țara.

„Nerespectarea cadrului legal privind angajarea străinilor poate conduce la consecințe juridice grave, iar angajatorii care încalcă legea pot fi trași la răspundere pentru exploatare prin muncă sau chiar trafic de ființe umane”, avertizează IGM.

Astfel, afirmația că „sub pretextul statutului de refugiați se infiltrează persoane agresive și infractori care fug de lege” nu are acoperire, or muncitorii străini nu primesc statut de refugiat. Ei obțin viză și permis de muncă, sunt verificați de IGM și figurează în registrele oficiale ale statului. Din aceste motive, dar și din cele menționate mai sus, declarația că venirea muncitorilor din alte țări în R. Moldova reprezintă o migrație „necontrolată” este falsă, iar afirmația că moldovenii „vor fi înlocuiți definitiv cu străini” este cel puțin speculativă.

Vom menționa că la 30 aprilie 2026, Parlamentul a aprobat în lectura a doua un nou proiect de lege privind admisia, șederea și supravegherea străinilor. Legea, care va intra în vigoare la 1 iunie 2027, urmărește modernizarea procedurilor, atragerea specialiștilor, consolidarea securității naționale, combaterea migrației ilegale. Noile prevederi introduc „conceptul de profil de risc și instrumente de evaluare a pericolului pentru securitatea națională, ordinea publică și sănătatea publică, dar și procedura de îndepărtare a cetățenilor străini care vor încălca regimul de ședere în țara noastră”.

Migranții NU primesc locuințe și hrană gratis de la stat

Conform Inspectoratului General pentru Migrație (IGM), muncitorii din Bangladesh, India, Nepal sau alte state asiatice ajung în R. Moldova exclusiv în baza unor contracte private semnate cu angajatori moldoveni. Pentru a atrage forță de muncă, unele companii oferă cazare în cămine sau spații pentru muncitori, o masă pe zi și transport la locul de muncă.

Aceasta practică e obișnuită la nivel internațional și funcționează la fel și pentru mulți cetățeni ai R. Moldova care merg la muncă în construcții sau agricultură în Uniunea Europeană sau Israel, de exemplu. Astfel, cei care se angajează prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) beneficiază prin lege de cazare, întrucât angajatorul este obligat să ofere un loc de trai cu utilități incluse, asigurare medicală și contract legal.

Mihail Ciumașu, administratorul unei companii de construcții care gestionează o echipă de nouă muncitori din Nepal, a povestit pentru Stopfals.md că întreaga procedură de a aduce forță de muncă din străinătate a fost marcată de un control strict din partea autorităților, în special al IGM, unde fiecare dosar a fost verificat minuțios. El susține că statul nu oferă niciun fel de sprijin financiar sau facilități pentru întreținerea acestor oameni, astfel încât firma sa a închiriat spații de cazare, achită lunar facturile pentru utilități și asigură hrana zilnică a muncitorilor, care au primit un permis de ședere pentru 2 ani.

Așadar, afirmația că migranții primesc locuințe și hrană gratis de la stat este falsă.

Câți străini sunt în R. Moldova și câți au venit pentru a munci?

Datele publicate de IGM arată că la finele anului 2024, în R. Moldova se aflau aproximativ 23.000 de străini, dintre care 16.523 de persoane cu permis de ședere provizorie și 6.360 de persoane cu permis de ședere permanentă. Această cifră reprezintă mai puțin de 1% din populația R. Moldova.

Pentru comparație, datele publicate recent de Consiliul de Securitate al Rusiei arată că la 1 aprilie 2026, în Rusia existau 6,1 milioane de cetățeni străini, adică circa 4,2% din populația acestei țări. Din numărul total de străini, între 3 și 3,5 milioane sunt înregistrați oficial ca fiind veniți în scop de muncă.

În 2025, în România locuiau peste 1,18 milioane de imigranți, sau aproximativ 6,2% din populație, conform datelor recente. Numărul străinilor veniți pentru muncă din afara UE a depășit 140.000 la finalul anului 2024, cei mai mulți lucrând în construcții și producție.

Conform datelor oficiale din R. Moldova, 49% din străini vin pentru reîntregirea familiei (sunt căsătoriți cu cetățeni moldoveni sau au rude aici), 37% vin efectiv pentru muncă, iar 9,7% vin pentru studii. Statistica mai arată că, preponderent, imigranții sunt bărbați (aproximativ de două ori mai mulți decât femeile) și persoane cu studii medii de specialitate, studii superioare sau grade științifice (circa 47,5%), urmați de străinii cu studii generale 47,2%.

Sursa: igm.gov.md

Aproape un milion de moldoveni sunt inactivi pe piața muncii

Cele mai recente date, prezentate pe 30 aprilie la Forumul Național al Pieței Muncii și Dialogului Social, arată că aproximativ 1 milion de persoane din interiorul R. Moldova sunt inactive pe piața muncii. Astfel, productivitatea muncii în țara noastră este la cel mai scăzut nivel din Europa.

Autoritățile susțin că aducerea migranților este doar o soluție pentru posturile pe care moldovenii refuză să le ocupe și caută soluții pentru a îmbunătăți situația.

Analistă UNFPA: „Investiția în oameni, nu doar importul de brațe de muncă, este cheia rezilienței”

Aliona Cristei, analistă de Programe Populație și Dezvoltare la Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) Moldova, a subliniat pentru Stopfals.md că R. Moldova nu trece printr-o „invazie”, ci printr-o „tranziție demografică profundă”, similară cu cea din întreaga regiune, marcată de fertilitate scăzută și îmbătrânire, iar soluția reală pentru provocările țării nu este simplul import de lucrători, ci investiția masivă în proprii cetățeni.

„Importul forței de muncă poate acoperi anumite necesități pe termen scurt, însă nu poate substitui pierderea capitalului uman intern, mai ales în condițiile în care numeroase categorii din R. Moldova, inclusiv femeile, persoanele cu dizabilități și tinerii care nu sunt nici în educație, nici în câmpul muncii, rămân insuficient valorificate pe piața muncii. Soluția pentru provocările demografice ale R. Moldova, astfel, la fel ca în multe alte state, constă în investiții consecvente în oameni și în crearea unor condiții care să-i determine pe cetățeni să rămână, să revină și să-și construiască viitorul acasă. Aceasta înseamnă locuri de muncă decente, servicii publice de calitate, politici prietenoase familiilor, acces la servicii de îngrijire pentru copiii mici, programe flexibile de muncă și oportunități egale pentru femei și bărbați de a combina viața profesională cu cea de familie”, susține analista.

În timp ce rețelele sociale sunt inundate de mesaje despre „distrugerea țării”, datele UNFPA arată că R. Moldova face pași importanți spre progres, fiind considerată un model regional în politici demografice incluzive - afirmă experta. Un exemplu este creșterea numărului de mame care au revenit în câmpul muncii.

„Politicile prietenoase familiilor încep deja să producă rezultate: rata de ocupare pe piața muncii a femeilor cu copii mici (0–6 ani) a crescut de la 37% la 51% în doar trei ani. Totodată, inițiativele dedicate persoanelor vârstnice, precum Universitatea Vârstei a Treia sau cluburile de dialog intergenerațional, reprezintă exemple pozitive de implicare activă și coeziune socială. Aceste măsuri trebuie susținute și dezvoltate în continuare, deoarece doar prin politici incluzive și investiții în capitalul uman existent putem vorbi despre reziliență demografică și dezvoltare durabilă”, spune Aliona Cristei.

Expert: Cifra de 300.000 este „deficitul estimat de forţă de muncă”

Potrivit expertului economic Stas Madan, cifra de 300.000 care a fost anunțată este „deficitul estimat de forţă de muncă, care este mai mult un indicator teoretic”.

„Nu înseamnă că agenţii noştri economici pot automat să asimileze acum sau au nevoie acum de 300.000 de oameni. Plus, se pune accent foarte mult doar pe importul forţei de muncă, însă în R. Moldova există încă destulă populaţie inactivă care de asemenea ar putea fi încadrată în câmpul muncii”, a afirmat acesta.

Diaspora beneficiază de granturi și scutiri de taxe

Este important de înțeles că atragerea forței de muncă străine și încurajarea revenirii diasporei sunt două procese distincte. În timp ce autorii mesajelor alarmiste susțin, fără a prezenta argumente, că „PAS vrea să aducă 300 de mii de muncitori străini în loc să-și aducă propriii cetățeni acasă”, cifrele și programele active spun altceva.

Pentru moldovenii care decid să revină, statul oferă avantaje pe care niciun cetățean străin nu le primește. De exemplu, prin programul PARE 1+2, statul oferă sprijin financiar nerambursabil cetățenilor care revin și deschid o afacere. Programul DAR 1+3 (Diaspora Acasă Reușește) se concentrează pe dezvoltarea localităților prin parteneriat, iar programul Diaspora Engagement Hub (DEH) oferă subvenții mici pentru proiecte de transfer de cunoștințe.

Există și facilități fiscale. Conform Legii privind scutirea de taxe la revenire, cetățenii moldoveni care au locuit peste hotare cel puțin 36 de luni pot aduce în țară un autoturism și obiecte de uz casnic fără a plăti taxe de import, cu anumite condiții de vechime și valoare a mașinii.

 

Victoria Borodin,

Stopfals.md

 

A contribuit: Mihai Avasiloaie

 

Следи за нами в Facebook, Instagram, Telegram и TikTok.

 

Ты oбнаружил(а) фейк в средствах массовой информации или в социальных сетях?

Сообщи об этом на https://semnale.stopfals.md/ru