În Republica Moldova nu contenește valul de fraude online. Doar în ultimii ani, prejudiciul de pe urma acestora a ajuns la ordinul milioanelor de lei. În acest articol explicăm care sunt cele mai răspândite scheme frauduloase din ultima perioadă, cum funcționează și ce daune au provocat.

Cele mai răspândite tipuri de fraude în R. Moldova și cum a evoluat amploarea prejudiciilor

La 12 iunie 2026, în Parlamentul R. Moldova a găzduit audieri publice privind combaterea fraudelor telefonice și online. Datele prezentate de Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General de Poliție, arată că prejudiciul financiar al escrocheriilor crește de la an la an.

Cele mai răspândite scheme țin de serviciile financiare și comunicațiile digitale. În primele cinci luni ale anului 2026, în RM au fost înregistrate 1.767 de cazuri de fraude telefonice și online. În perioada de referință, numărul de adresări la poliție a fost cu circa 20% mai mare decât în același interval al anului trecut. Astfel, în ianuarie – mai curent s-au evidențiat în special cazurile de creare a unor rețele infracționale transnaționale care utilizează call-centre, a unor pseudo-platforme de investiții și schemele de spălare a banilor. Prejudiciul total înregistrat constituie deja circa 157 mil. de lei.

În plus, escrocii se prezentau și ca colaboratori ai Serviciului de Informație și Securitate (SIS), ai poliției, Serviciului Fiscal de Stat și ai Centrului Național Anticorupție, fiind raportate peste 170 de cazuri de acest gen (9,62%).

Schema cu uzurparea calității de angajați ai unor companii sau instituții

Escrocii care sună potențialele victime pretind că ar fi angajați ai diferitor companii, nu neapărat din RM. Ei pot anunța despre câștigarea unui telefon mobil ori spunându-le persoanelor că vor fi vizitate la domiciliu de către un controlor din partea furnizorului de energie electrică etc. Motive și pretexte pot fi multiple și dintre cele mai diverse.

De o experiență de acest gen a avut parte o jurnalistă publicației SP de la Bălți. Ea a fost sunată de o persoană care s-a prezentat drept angajata magazinului online Temu, a anunțat-o că ar fi câștigat un iPhone și i-a solicitat să-i comunice numele, prenumele și IDNP-ul, adică informațiile care necesare pentru a perfecta talonul de garanție și a ridica pretinsul premiu. La fel, i-a promis că telefonul câștigat îi va fi livrat de un curier.

(înregistrarea discuției telefonice cu escroaca)

Peste câteva ore, jurnalista a fost telefonată de un escroc care s-a prezentat drept colaborator al unei bănci. Acesta a informat-o că pe numele ei ar fi fost contractat un credit și a întrebat-o dacă a transmis cuiva datele din buletin, după care a asigurat-o că este dispus s-o ajute și i-a propus să achite urgent doar o parte din valoarea creditului, transferând pe un cont suma respectivă.

(înregistrarea discuției telefonice cu escrocul)

În mod similar funcționează și schema „controlorul de la Premier Energy”. Un astfel de caz a avut loc la Bălți. O tânără a fost sunată de un pretins reprezentant al furnizorului de energie electrică, care a anunțat-o că un controlor urmează să-i facă o vizită la domiciliu. Totodată, prin SMS i-a fost expediat un cod, iar persoana care a telefonat-o i-a solicitat să-i dicteze mai întâi ei acel cod, iar pe urmă să-l comunice și controlorului. În realitate, mesajul conținea codul de confirmare a solicitării de credit de la Euro Credit Bank.

Mesajul de la bancă

Ulterior, reprezentanții băncii au explicat că doar acest cod nu este suficient pentru a contracta un credit și că escrocii îl folosesc ca parte a unei scheme mult mai sofisticate.

Dacă persoana sunată va dicta acel cod, mai târziu ar putea fi sunată, chipurile, de la bancă pentru a fi informată despre creditul contractat. Mai departe, escrocii încep să-și sperie victima, invocând necesitatea de a achita datoria și îi propun „să rezolve problema” achitând doar o parte din valoarea lui. Dacă persoana sunată nu are bani, escrocii o pot chiar ajuta să contracteze un credit adevărat. Totodată, escrocii îi interzic victimei să povestească cuiva despre situație, pentru a evita ca aceasta să nu solicite ajutorul unor terți.

Același principiu e aplicat și în cazul apelurilor făcute de către pretinși colaboratori ai întreprinderii Poșta Moldovei, ai poliției, SIS, ai Băncii Naționale și ai altor entități.

Schema cu „investiții”

Există o multitudine de variații ale fraudelor care promit venit ușor din investiții. De multe ori, escrocii fac uz de denumirile unor companii și branduri renumite (Meta, Tesla, Forex, maib, MICB, Lukoil etc.), precum și de numele unor politicieni, jurnaliști, denumirile unor bănci comerciale și instituții media din Moldova. Anunțurile despre astfel de „investiții”  sunt promovate activ în special pe Facebook și Instagram.

Capturi de ecran cu reclamele escrocilor de pe Facebook

Unele scheme sunt relativ simple. Escrocii le solicită potențialelor victime să le ofere datele cardului bancar motivând că acest lucru ar fi necesar pentru a le transfera acolo profitul din investiții, după care le roagă să le divulge codul recepționat prin SMS care, în realitate, confirmă retragerea banilor din cont.

Citește și: Fac totul pentru a le lua banii moldovenilor. Deepfake-uri cu celebrități și oportunități de „investiții” pe site-uri clonate, sponsorizate la greu pe rețelele sociale

Există și scheme mai sofisticate. Despre una dintre acestea a relatat o femeie pe care escrocii au convins-o să acceseze un credit de 10 mii de dolari. Femeia a văzut pe Instagram un anunț despre investiții și și-a introdus numărul de telefon pe un site. Mai târziu a fost sunată de un escroc care i-a propus să instaleze prin intermediul Telegram un soft special pentru câștiguri financiare.

Inițial, tânăra a transferat 100 de dolari, iar softul îi arăta că ar fi obținut profit. Ulterior a fost convinsă să acceseze un credit bancar de 10 mii de dolari (circa 170 de mii de lei). Escrocii au ajutat-o să identifice o bancă ce oferă dobânzi mici și au convins-o să cumpere criptomonede pe care le-a transferat pe un cont controlat de răufăcători.

Ulterior, softul afișa sume tot mai mari de profit, doar că victima nu putea retrage banii. Escrocii inventau noi motive pentru a-i cere plăți suplimentare, se prezentau în calitate de angajați ai unor bănci europene și îi solicitau bani care ar fi fost necesari pentru achitarea impozitelor.

Când tânăra i-a avertizat că va apela la poliție, escrocii nu și-au mai ascuns intențiile și au început s-o amenințe. Softul instalat oferea acestora acces la informația din telefon, astfel că escrocii își șantajau victima sub amenințarea distribuirii de fotografii personale pe internet.

Despre un caz similar a vorbit și o altă locuitoare a R. Moldova. În cadrul unei scheme similare, femeia a pierdut circa 150 de mii de lei, bani de care a făcut rost accesând un credit și împrumutându-se de la persoane din anturajul său.

În ultimilor ani, Stopfals.md și-a avertizat în repetate rânduri cititorii despre escrocherii prin intermediul unor așa-numite platforme de investiții.

Schema cu linkurile malițioase

În unele cazuri, escrocii nici nu contactează victima direct. Aceștia expediază mesajele prin serviciile de mesagerie instant ori plasează publicitate cu scopul principal de a determina persoana să acceseze linkul ori fișierul expediat.

Bunăoară, o tânără de la Bălți a recepționat un mesaj cu următorul conținut: „Salut, nu cumva ai tăi au pățit un accident?” (în original: „Привет, случаем не твои в ДТП попали?”). Mesajul era însoțit de un link către canalul de Telegram Страшное Дтп (trad. – „Avarie cumplită”)». Canalul în cauză a publicat o știre despre un pretins accident care era însoțită de un fișier video cu îndemnul de a-l accesa pentru detalii. În realitate, fișierul cu extensia APK este folosit pentru instalarea aplicațiilor pentru Android.

Canalul de Telegram al escrocilor

Instalarea unei astfel de aplicații se poate solda cu furtul contului de Telegram, al parolelor, al informațiilor confidențiale și al accesului la aplicațiile bancare.

La fel, escrocii creează site-uri false ale unor servicii de genul celor prestate de Poșta Moldovei, 999.md etc., iar utilizatorilor li se cere să introducă numărul cadrului bancar pentru a achita o pretinsă achiziție ori livrare. În final, banii ajungeau la răufăcători.

Schema „ruda implicată în accident”

În ultima perioadă, escrocheriile de tipul „ruda implicată în accident” s-a bucurat de popularitate în R. Moldova.

Potențiala victimă este sunată de un necunoscut care, vădit emoționat sau chiar plângând, o convinge că ar fi una dintre rudele acesteia, după care o anunță că a provocat un accident și că are nevoie urgentă de bani. De obicei, escrocul o roagă pe victimă să-i transmită banii prin curier, să le lase într-un anumit loc convenit ori să le transfere online. Deseori, escrocul îi cere victimei să nu-l contacteze telefonic. Mai târziu, victima poate fi sunată de o altă persoană care se prezintă în calitate de angajat al poliției și îi propune „să aranjeze lucrurile” în schimbul unei mite. Pentru că oferirea de mită este, de fapt, o infracțiune, multe dintre victime ezită să raporteze situațiile respective la organele de drept.

Dintre toate schemele de fraude de mai sus, anume ultima prezintă cele mai multe riscuri pentru escroci, pentru că presupune contact direct cu victima sau apelarea la serviciile unor complici. Astfel. poliția a reușit de mai multe ori să rețină persoanele implicate. În cadrul audierilor publice despre care am amintit la începutul acestui material, șeful IGP a specificat că în anul 2026 numărul cazurilor de acest gen s-a redus semnificativ. Viorel Cernăuțeanu a menționat că escrocii apelează tot mai des la tehnologiile de inteligență artificială, iar schemele aplicate devin tot mai sofisticate și tehnologizate. O tendință similară este înregistrată nu doar în Moldova, dar și în țările europene și în cele ale CSI.

Despre evoluția metodelor aplicate de escroci, noile amenințări care apar și metodele propuse de experți pentru combaterea acestora vă vom relata într-un alt material.

 

Constantin Hairetdinov

Stopfals.md

 

Citește și: Escrocheriile online: cum să te ferești de ele?

 

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API