În 2025, pe rețelele sociale continuă să apară numeroase escrocherii, autorii cărora le propun utilizatorilor câștiguri din investiții și trading, oferte de recuperare a banilor sustrași prin escrocherie, etc. Am analizat anunțurile de acest gen de pe Facebook și Instagram, rețele aparținând companiei Meta, și vă relatăm despre cum arată anunțurile escrocilor și cum funcționează schemele frauduloase, dar și vă oferim sfaturi împotriva fraudelor online.

Scheme populare cu „oferte de câștig”

Cel mai frecvent sunt promovate anunțurile care propun câștiguri ușoare și rapide. Am depistat zeci de astfel de postări, sponsorizate pe Facebook și Instagram. În unele dintre acestea, escrocii recurg la videouri trucate (deepfake) cu imaginea unor persoane cunoscute din Moldova. Bunăoară, așa au procedat cu ex-premierul Ion Sturza și cu jurnalista Mariana Rață.

Într-un filmuleț trucat creat cu ajutorul inteligenței artificiale, autorii le propun utilizatorilor să facă bani investind. De altfel, sunt trucate nu doar imaginile, dar și vocile pentru ca acestea să semene cu cele ale persoanelor reale. Deși există și cazuri când videourile sunt create fără trucarea vocii.

La fel, se face o publicitate intensă și pentru ofertele care propun pseudo-câștiguri pe o așa-numită platformă bancară.

Escrocii se oferă să „recupereze” banii sustrași de... alți escroci

Există și mai multe anunțuri în care așa-numite companii juridice, agenții private și o entitate care se autointitulează „poliție cibernetică” se oferă să „recupereze” banii sustrași de escroci.

În unele cazuri sunt folosite videouri, uneori chiar reale, cu rețineri ale persoanelor operate de angajații poliției sau cei ai serviciilor speciale. Totuși, escrocii comentează că sunt imagini făcute în timpul reținerii escrocilor, dând asigurări ca banii sustrași ar putea fi recuperați.

Astfel de videouri pot fi însoțite de burtiere, dar cel mai important lucru sunt comentariile scrise de escroci și linkul către site-ul pe care oamenii sunt îndemnați să-l acceseze. În afară de videouri, ei mai folosesc și diverse colaje foto.

La publicațiile în cauză apar comentarii lăsate, de regulă, de boți (roboți virtuali sau inteligența artificială) cu laude la adresa respectivei organizații, care ar fi ajutat la „recuperarea banilor”.

Oferte care promit prime și mărfuri ieftine

Apar deseori și anunțuri prin care internauții sunt anunțați, bunăoară, despre faptul că aeroportul ar fi anunțat „vânzarea bagajelor nerevendicate sau sechestrate”. Stopfals.md a scris despre escrocherii similare.

La fel, apar și postări cu laude făcute de pe conturi false, cum ar fi: „Prietena mea care lucrează la Shein mi-a povestit lucruri despre care multă lume nu știe: completând un chestionar scurt poți obține o cutie cu mostre. Acum, din cauza lichidării colecției precedente o cutie plină cu haine costă doar 39 de lei. Eu deja am încercat și mi-am ridicat cutia (atașez și poza)! Las aici linkul la care am completat chestionarul: (...). Îți ia doar 30 de secunde. Grăbiți-vă, oferta este limitată! Distribuie acest mesaj și către prieteni”. Postări similare puteți vedea aici și aici.

Un alt exemplu sunt anunțurile despre o pretinsă tombolă în cadrul căreia persoanele au șansa să câștige un automobil KIA. De pe mai multe pagini false, prezentate drept aparținând dealerului acestei companii, utilizatorii erau încurajați să indice datele lor în comentarii pentru a putea participa la tombolă.

Într-un anunț similar, oamenii erau îndemnați să cumpere un abonament de călătorii nelimitate pentru toate mijloacele de transport din Chișinău, la doar 39 de lei. Ca și în cazul publicațiilor despre bajajele pierdute și nerevendicate, boții lăsau comentarii cu laude.

 

Cum arată paginile care publica anunțuri frauduloase

În majoritatea cazurilor, paginile de pe care sunt postate anunțurile escrocilor sunt create recent. În plus, acestea sunt actualizate frecvent din motivul multiplelor raportări și a blocării lor.

Deseori, pe astfel de pagini este indicat un gen de activitate care nu corespunde denumirii. Bunăoară, contul cu denumirea „Direcția Intelligence a Ministerului Apărării” a trecut la rubrica „Domeniul de activitate” „Istorie și filosofie”.

Paginile de pe care erau plasate anunțurile, în special cele despre „câștigurile” împreună cu MAIB și Ion Sturza, sunt create și administrate în afara teritoriului Moldovei. Astfel, în primul caz, pagina este administrată din Vietnam și SUA, iar într-al doilea – din Ucraina, Bangladesh și Vietnam.

Cum funcționează escrocheriile

În cazul „câștigurilor” și ofertelor de „recuperare” a banilor, schemele funcționează practic la indigo. Persoana observă anunțul și urmează linkul care o redirecționează către site-ul escrocilor. Ulterior, este rugată să completeze un scurt chestionar și să lase datele de contact, informația cea mai importantă fiind numărul de telefon.

În continuare, escrocii sună victima pretinzând că sunt angajații unor instituții sau organizații și află dacă victima are un card bancar. Ulterior, escrocii îi propun, de exemplu, să facă o investiție, îndemnând-o să indice datele complete ale cardului bancar deținut pe care, o asigură ei, vor fi transferate profiturile în urma tranzacțiilor. La fel, escrocii vor încerca să convingă victima să investească de sine stătător, promițându-i câștiguri fabuloase. Dacă persoana nu are pe card o sumă prea mare, atunci escrocii pur și simplu îi retrag banii de pe card în mod fraudulos. Și în cazul „recuperării” banilor, persoana este îndemnată să indice datele cardului, escrocii pretinzând că anume acolo vor fi transferate mijloacele recuperate. După care sunt extrași banii pe care victima îi are în acel moment pe card.

Statisticile Poliției pentru anul 2024

Anterior, serviciul de presă al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției (IGP) a comunicat pentru portalul Stopfals.md că, în ultimii ani, cazurile de escrocherie online au devenit mai frecvente.

Astfel, în 2024, au fost înregistrate cca 1000 de infracțiuni și cazuri de escrocherie în mediul online, în 2023 fiind înregistrate aproximativ 924 de cazuri, iar în 2022 – 668 de cazuri. Surse din cadrul IGP au precizat că „sunt întreprinse toate eforturile pentru a combate fenomenele respective, atât prin intermediul subdiviziunilor specializate, cât și prin intermediul celor teritoriale” și, ceea ce este foarte important, „în colaborare cu toate băncile comerciale, Banca Națională a Moldovei, precum și cu companiile private din sectorul financiar.”

Astfel de infracțiuni sunt pedepsite cu privațiune de libertate pe un termen de la 2 la 15 ani, în funcție de alineatul sau articolul din Codul Penal în care sunt prevăzute, numărul de persoane implicate, prejudiciul cauzat și alte circumstanțe.

Sfaturi pentru a nu deveni victime ale escrocheriiloe online

Pentru ca să nu ajungeți victime ale escrocilor din mediul online, Inspectoratul General de Poliție recomandă următoarele:

- Accesați doar site-uri cunoscute sau cele cu care ați interacționat anterior, fiți atenți la denumirile site-urilor;

- Nu divulgați nimănui (nici angajaților băncilor) datele personale ori datele cardului bancar deținut, inclusiv codul de securitate recepționat prin SMS;

- Nu încredințați unor terți cardul dvs., nu lăsați cardul bancar la vedere și nu le permiteți persoanelor străine să fotografieze cardul dvs. ori să transcrie datele acestuia;

- Nu transferați bani unor persoane necunoscute și nu transmiteți nimănui mijloace prin intermediul unor terți necunoscuți;

- Nu comunicați nimănui codurile de securitate recepționate de pe rețelele sociale sau de pe aplicațiile de mesagerie instant (Facebook, Vk.com, Odnoklassniki, WhatsApp, Viber, Telegram etc.);

- Nu accesați anunțurile care promit venituri în urma unor investiții;

- Verificați lunar extrasul de pe contul de card, luați imediat legătura telefonică cu banca dacă ați observat tranzacții dubioase;

- Dacă ați devenit victima escrocilor, anunțați imediat poliția și sucursala băncii.

 

Constantin Hairetdinov,

Stopfals.md

 

Нас можно найти и в Telegram!

 

Ты oбнаружил(а) фейк в средствах массовой информации или в социальных сетях?

Сообщи об этом на https://semnale.stopfals.md/ru