Ajutorul de 87 de milioane de euro pe care Uniunea Europeană îl va acorda Republicii Moldova va ajunge la diverse ONG-uri și la experți care vin să lucreze la noi. Această afirmație, bazată pe un interviu al lui Igor Dodon, a fost transmisă în ultimele zile de mai multe media. Verificarea a arătat că ea nu corespunde adevărului.

La 22 aprilie portalul Unimedia.info a publicat o știre în care se spune, cu trimitere la declarația președintelui Igor Dodon, făcută în interviul acordat portalului o zi mai devreme, că „ajutorul financiar din partea UE de 87 de milioane de euro alocat Republicii Moldova nu vine în bugetul de stat, ci pleacă la diverse ONG-uri”.

În aceeași zi, știrea a fost preluată, cu mici nuanțări, de Accent TV, Ehomd.info, Kp.md și alte resurse. Kp.md a titrat: „Мимо кассы: 87 миллионов евро, которые выделяет ЕС Молдове, не пойдут на пенсии или здравоохранение, их получат НПО” (în traducere: „Pe lângă casă: 87 de milioane de euro, pe care UE îi va aloca Moldovei, nu vor fi folosiți pentru pensii și sănătate, le vor primi ONG-urile”).

A doua zi, la 23 aprilie, un mesaj similar a transmis, de la tribuna Parlamentului, deputatul socialist Vlad Bătrâncea, vicepreşedintele Parlamentului. Fără să precizeze exact la ce ajutor se referă, el a spus: „Știți care sunt primii bani care vin de la partenerii noștri dragi din Occident? Primii bani, milioane de euro, vin pentru instituții media, pentru mai multă lumină în problema COVID-ului. Vin milioane de euro pentru ONG-uri”.

Cum stau lucrurile în realitate: banii nu vin, ei sunt redirecționați. O parte sunt deja în Moldova

Despre faptul că Uniunea Europeană va acorda Republicii Moldova un ajutor de 87 de milioane de euro s-a anunțat în primele zile ale lunii aprilie, o explicație fiind oferită la 13 aprilie de ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, intr-un interviu pentru Deutsche Welle. „Ca pachet separat de prevenire a acestei crize, vin și 87 de milioane euro, care sunt reorientate din proiecte care deja sunt în implementare sau care sunt planificate și acești bani vor fi folosiți pentru atenuarea impactului. Acestea sunt granturi, bani care nu vor trebui returnați”, a spus Peter Michalko.

Ambasadorul a precizat că banii vor fi oferiți fără condiționalități. „Dacă e să vorbim exact de bani, o parte din aceștia deja sunt aici. De exemplu, banii care sunt pentru OMS. În ceea ce privește proiectele în desfășurare, activitățile au fost deja reorientate și acum sunt deja în proces de aprovizionare cu, de pildă, material medical. Dacă e să vorbim de liniile de creditare pentru bănci, acestea sunt deschise și stau la dispoziția întreprinderilor mici și mijlocii”.

După apariția în presă a afirmației că banii destinați atenuării efectelor crizei COVID-19 vor ajunge la ONG-uri, portalul StopFals.md a solicitat o precizare suplimentară Delegației UE în Moldova. Iată răspunsul: „87 de milioane de euro sunt accesibile pentru Moldova din proiecte aflate acum în derulare sau planificate. Ei vor fi folosiți pentru acțiuni de răspuns urgent, pe termen scurt, la criză și la necesitățile umanitare care rezultă din ea, dar și pentru acordarea de asistență pentru a depăși consecințele sociale și economice. Aceste resurse sunt destinate să ajute direct cetățenii moldoveni la depășirea greutăților create și urmărește, de asemenea, îmbunătățirea pe termen lung a vieții oamenilor prin dezvoltarea economică și socială. O astfel de asistență nu reprezintă transferul direct de fonduri în bugetul Republicii Moldova, ci este acordat pentru a oferi instrumentele necesare îmbunătățirii situației create de COVID-19, din perspectiva socială, economică și de sănătate”.

În prezent, Uniunea Europeană are proiecte de dezvoltare în desfășurare în Republica Moldova în 12 domenii, între care: transport și infrastructură, mediu și dezvoltare durabilă, economie și dezvoltarea afacerilor, administrație publică, justiție și poliție etc. Astfel,  cele mai mari sume sunt alocate pentru proiecte de dezvoltare locală, de exemplu, 23,5 milioane de euro sunt prevăzute pentru anii 2019-2024 pentru abilitarea economică inclusive a regiunilor Cahul și Ungheni, alte 10,22 milioane de euro – pentru sprijinirea directă (în anii 2014-2024) a întreprinderilor mici și mijlocii; 8,2 milioane de euro – pentru dezvoltarea zonelor rurale în perioada 2017-2021 etc. Pentru domeniul societatea civilă și drepturile omului sunt în desfășurare câteva proiecte cu finalizare în anii 2020-2022, destinate combaterii torturii, asigurării egalității de gen, dezvoltării ong-urilor locale etc., a căror finanțare variază între câteva sute de euro până la 5 milioane de euro. O informație completă despre toate proiectele UE desfășurate în Republica Moldova poate fi găsită la acest link.

UE urmează să acorde și ajutor pentru buget – 100 de milioane de euro

În afară de cele 87 de milioane de euro, Delegația UE la Chișinău anunță că în curând ar putea fi aprobat încă un sprijin financiar pentru țara noastră. „Pentru Moldova, Comisia Europeană și-a anunțat intenția de a propune pentru aprobare în Consiliul și Parlamentul European un pachet de 100 de milioane de euro asistență macrofinanciară. Dacă vor fi aprobate și urmând toate condiționalitățile necesare, aceste resurse vor fi puse la dispoziția bugetului Republicii Moldova în viitorul apropiat. Asistența macrofinanciară și sprijinul bugetar sunt cele două tipuri de instrumente de asistență ale UE care reprezintă transferul de fonduri către bugetul unei țări”, se arată în răspunsul Delegației Uniunii Europene, expediat portalului StopFals.md.

Ultima sumă, de 100 de milioane de euro, face parte din cele 3 miliarde de euro pe care Comisia Europeană le propune drept ajutor macrofinanciar țărilor din vecinătatea Uniunii Europene. 

Iulian Groza: Se urmărește diminuarea importanței asistenței oferite de UE și discreditarea organizațiilor societății civile

„Astfel de declarații din partea președintelui Republicii Moldova, preluate activ de unii deputați ai PSRM, sunt tendențioase și regretabile. Mai mult, promovarea concertată a acestor insinuării neadevărate de mai multe surse media, comentatori afiliați, dar și de presa rusă, se pot înscrie ușor în cadrul acțiunilor de dezinformare pro-ruse, deconspirate deja în mai multe rânduri aici în Republica Moldova și în Uniunea Europeană. Obiectivul urmărit este de fapt punerea în lumină negativă și diminuarea importanței asistenței pe care oferă Uniunea Europeană pentru Republica Moldova. O altă miză colaterală probabil este de a încerca discreditarea imaginii organizațiilor societății civile, care în ultimii ani a devenit tot mai activă în responsabilizarea decidenților politici din țara noastră”, a comentat, solicitat de StopFals.md, directorul executiv al Institutului pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE) Iulian Groza, fost viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene.

El susține că atât Delegația UE în Moldova, cât și Comisia Europeană au comunicat deja că cele 87 milioane de euro este asistența nerambursabilă pentru Republica Moldova destinată acoperirii necesităților imediate și efectelor crizei pandemice COVID-19. „Aceste fonduri au fost identificate și reorientate de Comisia Europeană din cele 348 milioane de euro planificate în Cadrul Unic de Suport al UE pentru Republica Moldova pentru anii 2017-2020. Doar 10-15% din aceste fonduri vor fi destinate organizațiilor societății civile, în special celor de nivel local, care vor presta servicii sociale și de asistență comunităților locale și autorităților în redresarea efectelor pandemiei COVID-19. Cealaltă parte urmează a fi programată de Uniunea Europeană în consultare cu alți parteneri de dezvoltare și autoritățile moldovenești, pentru a acoperi necesitățile imediate pentru sectorul medical, dar și pentru susținerea programelor de relansare și dezvoltare economică, orientate spre suportul comunităților locale și a întreprinderilor mici și mijlocii”, a explicat Iulian Groza, care a ținut să precizeze că Uniunea Europeană este, în prezent, cel mai mare donator al Republicii Moldova.

„Doar în ultimii 10 ani UE și statele membre au oferit peste 1,9 miliarde de euro în cadrul programelor de asistență tehnică, programe de suport direct bugetar, asistență macrofinanciară și finanțări preferințiale ale Băncii Europene de Investiții și altor instituții financiare. Mai mult de jumătate din această asistență este ajutor nerambursabil. Începând cu anul 2017, asistența macrofinanciară a început să fie condiționată strict de progrese în domeniul statului de drept, funcționării instituțiilor democratice și drepturilor omului. Din cauza mai multor derapaje din țară, o parte din asistența UE a fost ratată, iar cealaltă a fost reorientată de la Guvern spre alți actori, în special către întreprinderi mici și mijlocii, comunități locale, inclusiv autorităților locale, societății civile și mass-media”, a punctat, în final, Iulian Groza.

Viorica Zaharia

Stopfals.md