Din cele peste 200 de organizații neguvernamentale specializate pe apărarea drepturilor omului, niciuna nu a fost, prin reprezentanții săi, în ultimii ani, în penitenciare. Asta a afirmat deputatul socialist Grigore Novac într-o emisiune recentă la postul de televiziune PRO TV Chișinău, argumentând astfel lipsa de dorință a socialiștilor să voteze noua lege referitoare la organizațiile neguvernamentale. Deputatul a dezinformat. Rapoartele anuale ale Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) și datele furnizate portalului Stopfals.md arată că această instituție are încheiate acorduri de colaborare cu mai multe ONG-uri, inclusiv cele cu activitate în domeniul drepturilor omului, iar în ultimii trei ani penitenciarele din țară au fost vizitate de zeci de organizații.

În emisiunea În profunzime, difuzată de PRO TV la 5 iunie 2020 (min.36), deputatul Grigore Novac a fost întrebat de ce socialiștii se opun adoptării în lectura a doua a noii legi privind ONG-urile. Alături de alte argumente, deputatul a spus și următoarele: „În legislatura trecută, eu, fiind în Comisia drepturile omului și relații interetnice a Parlamentului, chiar am făcut o interpelare ca să aflu cifra totală câte organizații non-guvernamentale avem noi în domeniul drepturilor omului. Eu am rămas surprins când am aflat că sunt peste 200. Acum, dacă vorbim de drepturile omului, eu, mergând împreună cu oficiul Avocatului Poporului și cu alți membri ai comisiei prin penitenciare, am întrebat când ultima dată a fost măcar un reprezentant al unei asociații obștești, un ONG care au ca misiune și în statutul lor scrie că sunt la straja apărării drepturilor omului. Niciodată nu au fost”.

Grigore Novac nu a precizat cine anume i-a răspuns că reprezentanții ONG-urilor nu au vizitat penitenciarele – deținuții sau administrațiile. În ambele cazuri, afirmația nu se susține. Rapoartele anuale ale Administrației Naționale a Penitenciarelor, ale Consiliului Național de Prevenire a Torturii, datele despre vizite, primite de portalul Stopfals.md de la ANP, arată că în penitenciare se fac anual zeci de vizite, iar cu unele ONG-uri ANP are acorduri de parteneriat.

Astfel, din raportul de activitate pe anul 2017 aflăm că ANP a încheiat atunci acorduri de colaborare cu cel puțin trei ONG-uri naționale: AO „Inițiativa Pozitivă”, AO „Concordia. Proiecte sociale” și „Centrul de Drept al Femeilor”.

În imagine: extras din Raportul ANP pe 2017

În raportul pe anul 2018 nu găsim nicio mențiune despre colaborarea cu ONG-urile, însă pe anul 2019 ANP raportează că a încheiat parteneriate sau a desfășurat activități comune cu organizațiile „Help Moldova”, „Centrul de reabilitare a victimelor torturii „Memoria”, AO „AFI”, AO „Concordia. Proiecte Sociale”, „Centrul Comunitar de sănătate mintală Botanica” etc. 

Datele ANP despre vizitele reprezentanților organizațiilor obștești în penitenciare, solicitate de portalul Stopfals.md, arată că în perioada anilor 2017-2019 în instituțiile penitenciare au fost reprezentanți ai zeci de organizații neguvernamentale. 

Sursa: ANP

Consiliul pentru Prevenirea Torturii, câte 8-10 vizite pe an

Rapoartele anuale ale Consiliului pentru Prevenirea Torturii (CpPT) – un organism format din 7 membri și condus de Avocatul Poporului, arată, la fel, vizite regulate ale reprezentanților ONG-urilor în penitenciare. Din CpPT fac parte cei doi ombudsmani și 5 reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale. În anul 2017 membrii CpPT au efectuat 8 vizite în cele 17 penitenciare aflate în gestiunea ANP. În anul 2018 CpPT a raportat 10 vizite, în care a documentat amănunțit condițiile de detenție și respectarea drepturilor deținuților. Raportul pentru anul 2019 încă nu a fost publicat.

„Formatul CpPT nu trebuie confundat cu Oficiul Avocatul Poporului. Din CpPT fac parte 7 persoane cu dreptul de a intra în orice loc unde există probabilitatea că este o persoană privată de libertate, în custodia statului. Noi, în calitate de membri ai Consiliului, efectuăm vizite regulate în penitenciare îndeosebi (CpPT vizitează și spitalele de psihiatrie, internatele psiho-neurologice, izolatoarele de detenție preventivă etc. – n.n.). Și de fiecare dată venim cu rapoarte foarte detaliate. Probabil la nivel de penitenciare poate fi o confuzie - când mergem încolo noi nu suntem percepuți ca reprezentanți ai societății civile, ci ca membri ai CpPT”, spune Dumitru Russu, unul dintre actualii membri ai CpPT, jurist la Asociația Obștească Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM).

Vanu Jereghi, director executiv al IDOM, spune că ONG-urile care au drept misiune apărarea drepturilor omului pot să nu aibă vizite în penitenciare, dar asta nu înseamnă că ele sunt mai puțin active: „Noi, ca organizație, nu am fost în acești ultimi ani în penitenciare, deoarece penitenciarele nu sunt domeniul nostru strategic, însă a fost reprezentantul organizației noastre, care e membru al CpPT. Noi avem alte domenii strategice care nu sunt acoperite de alte organizații și anume: persoanele cu dizabiltăți mintale, malpraxisul medical, izolatoarele de detenție provizorie – detenția în poliție – reținerea pe 72 de ore. Avem sute de vizite în ultimii trei ani în aceste locuri”.

„Faptul că nu am fost în vizită la penitenciar nu mă descalifică pe mine ca apărător al drepturilor omului”

Alexandru Postică, director al Programului Drepturile Omului la Asociația Promo-Lex, presupune că deputatul Novac a putut să se refere la vizitele ONG-urilor în calitate de monitori ai respectării drepturilor deținuților. Dar, această monitorizare o face CpPT, care este dominat de reprezentanții ONG-urilor.

Alte organizații se duc la penitenciare, doar că nu sunt trecuți în registre ca monitori, explică Alexandru Postică. „Deputatul confundă misiunea ONG-urilor și mijloacele aplicate. Prin mijloace – anume vizitarea locurilor de detenție – el a acoperit inacțiunea în domeniu, ceea ce nu este corect. Eu nu pot fi descalificat ca ONG deoarece nu am fost în penitenciare. Eu știu mai bine situația din penitenciare și fără ca să fiu acolo. Vă explic de ce. Promo-Lex asistă în permanență, din 2011, victimele torturii. Inclusiv în 2017, 2018, 2019 am avut și avem și acum avocați detașați. Statutul nostru este de participant nemijlocit la un litigiu. Deci noi cunoaștem situațiile din penitenciare, dar nu ca membri ai comisiilor de monitorizare. Noi săptămânal avem avocați care se deplasează acolo. Dar nu ca reprezentant al unui ONG care monitorizează respectarea drepturilor omului în penitenciare. Noi și avocații noștri cunoaștem situația din penitenciare prin intermediul altor mijloace, inclusiv interviurile pe care le facem, inclusiv examinând petițiile deținuților - recepționăm în jur de 300 de petiții pe an, în care ei ne relatează despre condițiile de acolo -, inclusiv prin litigare la CtEDO”.

„Inițiativa pozitivă” și „Memoria” - zeci de vizite în penitenciare

O altă organizație neguvernamentală care apare în lista de vizite autorizate de ANP, „Inițiativa Pozitivă”, specializată pe asistența persoanelor afectate sau vulnerabile la HIV, ne-a comunicat că în ultimii trei ani are activitate permanentă în 11 penitenciare (din totalul de 17 gestionate de ANP), pe care le vizitează de două ori pe lună. „Alte 2 penitenciare de tip izolator, din Cahul și Bălți, au fost vizitate mai rar, la necesitate. Menționăm că angajații noștri oferă servicii de consiliere, testare, activități de grup, suport și ghidare pentru deținuții consumatori de substanțe psihoactive și deținuților vulnerabili la HIV. Anual sunt asistați în jur de 750 deținuți, deci, dacă facem o medie, aproximativ câte 60-70 de oameni din fiecare instituție”, se spune în răspunsul expediat de Ina Vutcariov, membră a Consiliului de Directori ai AO „Inițiativa Pozitivă”.

Ludmila Popovici, directoare executivă a Centrului de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”, căreia i-am solicitat informații, ne-a anunțat că în anul 2017 organizația a desfășurat activități care implicau vizite în penitenciare, iar la începutul pandemiei a făcut donații: „În 2017 am avut vizite și am lucrat cu medicii și psihologii din penitenciare, la crearea diverselor programe psiho-sociale și asistență medicală,  în special în penitenciarele 7, 13, 16, pentru femei cu copii, persoane cu probleme cronice. În 2019 am făcut instruiri impreuna cu membrii CpPT. La începutul pandemiei am oferit Administrației Naționale a Penitenciarelor soluție dezinfectantă pentru mâini și suprafețe în sumă de 21147 de lei, iar mai recent am dus medicamente și articole parafarmaceutice la penitenciarul 16, pentru mame cu copii mici. În afară de asta, primim scrisori și solicitări din penitenciare și oferim medicamente în cazuri dificile, când persoanele nu sunt ajutate de acasă, de nimeni”.

Deputatul socialist Grigore Novac a făcut afirmația despre ONG-uri în contextul discuțiilor de la începutul lunii iunie privind necesitatea adoptării în lectura a doua a noii legi care reglementează activitatea organizațiilor necomerciale, căreia Partidul Socialiștilor i s-a opus. Cu toate acestea, la 11 iunie 2020, legea a fost adoptată, inclusiv cu voturile PSRM, cu unele amendamente.

Viorica Zaharia

Stopfals.md