Portalul pro-guvernamental din Rusia Inosmi.ru a publicat un articol în care se afirmă că „Uniunea Europeană duce un război împotriva Rusiei”, textul fiind preluat și de un portal din R. Moldova. În susținerea afirmației despre „războiul total declanșat de UE”, autorul menționează despre „manevre militare din Vest”, „noi baze militare”, „UE se transformă într-o alianță militară”, „refuzul UE de a încheia contracte cu Rusia” și altele. Experții în securitate și în politică externă dezmint aceste afirmații, iar portalul Stopfals.md a constatat că unele informații din articol sunt false și interpretate tendențios și speculativ.

La 9 septembrie 2020, site-ul de limbă rusă Mejdurecie.md a publicat articolul „ЕС ведет тотальную войну против России” (în traducere: „UE duce un război total împotriva Rusiei”), preluat de pe site-ul rusesc Inosmi.ru, care este un proiect al companiei ruse de stat „Rossya Segodnea”, unul dintre pilonii propagandei pro-Kremlin la nivel internațional. Inosmi.ru a tradus și republicat articolul de pe site-ul din Bulgaria, Duma.bg. Fără să aducă dovezi concludente, autorul articolului Iuri Mihalkov scrie că Uniunea Europeană caută pretexte să declare război Rusiei. El pornește de la „discuția dintre un reprezentant al Berlinului și unul al Varșoviei privind otrăvirea lui Alexei Navalny”, care ar fi fost interceptată de serviciile secrete de la Minsk, Belarus. «В ней как приговор звучат слова: «идет война». На вопрос представителя Варшавы, подтверждено ли отравление Навального, представитель Берлина ответил, что «в данном случае это не так важно. Идет война. А во время войны все методы хороши» (în traducere: „În acea discuție, ca verdict, sună cuvintele: „are loc un război”. Întrebat de reprezentantul Varșoviei dacă otrăvirea lui Navalny a fost confirmată, reprezentantul Berlinului a răspuns că „în acest caz asta nu este atât de important. Are loc un război. Iar în timpul războiului toate metodele sunt bune”), se menționază în articol.

Manipulări pe baza unei discuții fictive

Înregistrarea la care se face trimitere în articol a fost publicată după anunţul Berlinului că în corpul politicianului rus de opoziție Alexei Navalny, transportat în Germania după ce a fost otrăvit în Rusia, au fost găsite urme de substanțe neurotoxice din gama Noviciok. Din acea conversație rezultă că otrăvirea lui Navalny ar fi fost imitată pentru a crește presiunea asupra Rusiei și a o obliga să nu intervină în situația Belarusului. Anterior, Aleksandr Lukașenko a declarat că serviciile speciale belaruse ar fi interceptat această conversație „între Berlin și Varșovia” care ar demonstra că otrăvirea lui Navalny este un fals.

În realitate, jurnaliștii și experții portalului european de verificare a faptelor Euvsdisinfo.eu au dezmințit încă la 4 septembrie 2020 afirmația că „Minskul ar fi interceptat o conversație între Varșovia și Berlin, care infirmă afirmațiile despre otrăvirea lui Navalny”. Guvernul german a respins ca fiind neadevărată declarația lui Lukașenko, la fel și Ministerul de Externe polonez.

Alexei Navalny, în vârstă de 44 de ani, s-a simţit rău la 20 august 2020 în timp ce se întorcea cu un avion de la Tomsk la Moscova. Opozantul rus a fost internat de urgenţă la Omsk, apoi transportat la Berlin.

Victimizarea Rusiei și demonizarea UE

În continuarea tezei false că „UE duce un război împotriva Rusiei”, autorul articolului spune că: «Евросоюз ведет войну против России. Тот факт, что Меркель или Макрон не объявили о ней, не означает, что ее нет. Военные маневры Запада, новые базы, разведывательные полеты, отказ от заключения контрактов, — все это выражение тотальной неприязни к России. Это даже не гибридная, а тотальная война против России» (în traducere: „Uniunea Europeană duce un război împotriva Rusiei. Faptul că Merkel sau Macron nu l-au anunțat, nu înseamnă că războiul nu există. Manevrele militare ale Vestului, bazele noi, zborurile de recunoaștere, refuzul de a încheia contracte - toate acestea sunt o expresie a ostilității totale față de Rusia. Acesta nu este nici măcar un război hibrid, ci un război total împotriva Rusiei”), se afirmă în articol.

Dumitru Mînzărari: „100% manipulare și minciună”

Expertul în securitate Dumitru Mînzărari spune că afirmațiile cu referire la anumite manevre militare sau baze militare ale UE sunt false. „Manevre nu sunt - sunt exerciții militare obișnuite, și le desfășoară armatele tuturor țărilor – la fel cum jurnaliștii scriu articole, așa și militarii se instruiesc. O creștere semnificativă a numărului de exerciții militare, cu scenarii orientate pe Rusia, nu există. Baze militare noi la fel nu există. Are loc transferul militarilor americani din Germania în Polonia, căci Trump s-a supărat pe Merkel, dar asta nu sprijină argumentul manipulator din articol, căci, de fapt, o parte din militarii americani se întorc în SUA, deci prezența militară NATO este în descreștere. UE nu are nicio bază militară, pentru că domeniul militar și de securitate în UE este prerogativa țărilor membre. Anume ele decid ce fac și cum fac cu armatele lor”, spune expertul.

Cu referire la pretinsele „zboruri de recunoaștere”, Mînzărari afirmă că nu sunt mai multe zboruri decât anterior, iar UE nici nu are capacitate să facă așa ceva. „La invitația ucrainenilor, americanii au desfășurat așa zboruri, dar ele sunt de rutină. Rusia a amplificat activitățile sale militare atât de mult în ultimii ani, încât este evident că SUA și unele țări din Europa doresc să înțeleagă de ce, să înțeleagă militarizarea Crimeii sau să verifice concentrările de trupe ruse la frontiera cu Ucraina. Dacă comparăm forțele Rusiei la frontierele sale occidentale și forțele militare ale vecinilor săi, tocmai că apare îngrijorarea că Rusia vrea să inițieze agresiunea, și nu UE”.

În ce privește „refuzul de a încheia contracte”, expertul în securitate spune că aici este vorba despre sancțiunile impuse de UE împotriva Rusia și nicidecum o intenție care ar demonstra „războiul”. „Este un articol propagandistic, cu declarații goale și fără dovezi, tipic serviciilor ruse de informații, 100% manipulare și minciună. Rusia publică cu regularitate astfel de articole în țările unde desfășoară operațiuni de influență. Scopul e să exploreze dimensiunea radicalistă și simpatiile față de Rusia, pentru a crea un front de opoziție contra UE si NATO”, a concluzionat Dumitru Mînzărari.

Iulian Groza: „Sancțiunile UE sunt o consecință a violării suveranității și integrității Ucrainei, și nu o intenție de război”

Directorul executiv al Institutului pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE) Iulian Groza, fost viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, spune că sancțiunile UE sunt o consecință a violării de către Federația Rusă a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, și nicidecum o intenție de război. „Sancținile sau, mai corect, măsurile restrictive confirmate recent de UE la 1 octombrie vizează persoane și entități din Rusia. În cazul Belarus, măsurile restrictive vizează persoane, înalți oficiali din Belarus în privința cărora există informații confirmate că au fost implicați în violarea drepturilor omului și maltratarea protestatarilor. Acestea reprezintă un instrument de realizare a Politicii Externe și de Securitate a UE și nu pot fi interpretate ca acțiuni de război”. În opinia expertului, astfel de articole confirmă cum funcționează mașinăria propagandistică a Rusiei, orientată spre dezinformare, manipulare și influențarea opiniilor cetățenilor ruși și a vorbitorilor de limbă rusă din regiunea post-sovietică. „Scopul unor astfel de articole este să pună UE în lumină proastă și să inducă falsul că UE este inamic al Rusiei. În retrospectivă, autoritățile Federației Ruse sunt cele care încalcă norme internaționale, violează teritorii, subminează ordinea constituțională, persecută, omoară și otrăvesc oameni care gândesc altfel, nu doar în Rusia, dar și în afara ei. Kremlinul, de fapt, este cel care duce și susține războaie hibride”, a concluzionat Iulian Groza.

Sancțiunile UE după anexarea ilegală a Crimeei și fraudarea alegerilor în Belarus

Potrivit infor­maţiilor de pe site-ul oficial al Consiliului UE, măsurile restrictive sau sancțiunile sunt un instrument esențial al politicii externe și de securitate comună a UE. Toate măsurile restrictive adoptate de UE respectă obligațiile în temeiul dreptului internațional, inclusiv cele care țin de drepturile omului și de libertățile fundamentale.

Începând din martie 2014, UE a impus progresiv măsuri restrictive împotriva Rusiei. „Aceste măsuri au fost adoptate ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei și la destabilizarea deliberată a Ucrainei. UE impune diferite tipuri de măsuri restrictive, cum ar fi: măsuri diplomatice, măsuri restrictive individuale (înghețarea activelor și restricții de călătorie, restricții privind relațiile economice cu Crimeea și Sevastopol, sancțiuni economice, restricții privind cooperarea economică”, se spune pe pagina web a Consiliului UE. În iulie și septembrie 2014, UE a impus sancțiuni economice vizând schimburile cu Rusia în anumite sectoare economice: „A fost limitat accesul anumitor bănci și societăți ruse la piețele de capital primare și secundare din UE, au fost impuse interdicții la export și la import în ceea ce privește comerțul cu arme etc. De fiecare dată, prelungirea restricțiilor a fost stabilită în urma unei evaluări a punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk. Începând cu 1 iulie 2016, sancțiunile economice au fost prelungite, în mod succesiv, pentru perioade de 6 luni. Sancțiunile economice sunt în prezent prelungite până la 31 ianuarie 2021”.

Urmare a fraudării alegerilor prezidențiale 2020 în Belarus și a încălcării drepturilor omului, la 2 octombrie 2020, Consiliul UE a impus măsuri restrictive împotriva a 40 de persoane identificate drept responsabile de represiuni și intimidări împotriva demonstranților pașnici, a membrilor opoziției și a jurnaliștilor. „Sancțiunile UE vin ca răspuns la alegerile din 9 august, care conform relatărilor observatorilor interni au arătat că procesul nu a respectat standardele internaționale așteptate de la un stat participant la OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa). Liderii UE au convenit să impună sancțiuni împotriva persoanelor responsabile de acte de violență, de represiune și de fraudă electorală. Printre măsurile restrictive este interdicția de călătorie și înghețarea activelor”, se spune în comunicatul oficial.

Portaluri de propagandă

Inosmi.ru se descrie ca un „proiect on-line specializat în traducerea în limba rusă a celor mai remarcabile materiale ale mass-media din străinătate”. Site-ul a fost înregistrat pe 8 aprilie 2014 și este fondat de Agenția de presă Rossya Segodnea de la Moscova care mai include canalul TV RT (Russia Today) și RIA-Novosti. Acestă companie de stat a fost fondată în 2013 prin decretul lui Vladimir Putin și este condusă de Dmitri Kiseliov, comentator TV inclus pe lista sancțiunilor UE. 

Mejdurecie.md se autoidentifică ca „un teritoriu de încredere” și proiect de autor al lui Serghei Tcaci. Potrivit Whois.domaintools.com, site-ul fost creat în decembrie 2019 și este găzduit pe un server din Moldova. Pe site nu sunt publicate informații despre echipa redacțională și nici alte date de contact. 

Atât site-urile Inosmi.ru, Mejdurecie.md, cât și Duma.bg publică cu regularitate articole propagandistice pro-Kremlin si anti-occidentale.

Mariana Jacot,

Stopfals.md