Cazul lui Alexandru Rjavitin, tânărul care în 2015 a „dezertat” din „armata” din stânga Nistrului și s-a refugiat la Chișinău, iar recent s-a întors acasă și a fost înrolat din nou, a devenit subiect de propagandă pentru presa controlată de regimul separatist de la Tiraspol, dar și pentru mass-media rusă pro-Kremlin. Experții susțin că în limbajul de specialitate aceasta tehnică este numită „hoțul strigă prindeți hoțul”, utilizată cel mai des de propaganda de la Kremlin.

 „Transformările” lui Rjavitin

În anul 2017, Radio Europa Liberă (REL) a difuzat un reportaj amplu despre Alexandru Rjavitin, un militar care a fugit din „armata” transnistreană din cauza bătăilor și a presiunilor la care era supus, și s-a refugiat la Chișinău. În acel reportaj, tânărul a povestit cu lux de amănunte despre umilințele prin care a trecut el și alți militari în termen, în primele luni de serviciu.

La începutul anului 2020, cazul Rjavitin a revenit în atenția instituțiilor mass-media și a politicienilor de la Chișinău, iar săptămână trecută a devenit subiect de reportaje și la Tiraspol. Asta s-a întâmplat imediat după ce tânărul a mers acasă, în stânga Nistrului, la sfârșitul anului trecut. Peste câtva timp, el a dispărut și a reapărut la 4 februarie a.c., când la postul de televiziune „Первый приднестровский” (“Primul transnistrean”) a fost difuzat reportajul „История дезертирства рядового Ржавитина” („Istoria dezertării ostașului Rjavitin”), iar peste doar câteva zile a fost difuzat un alt reportaj, mai amplu. În ambele subiecte, Rjavitin, care a fost readus în „armata” transnistreană să-și continue serviciul militar după aproape cinci ani de întrerupere, a dat de înțeles că la Chișinău s-au comportat incorect cu el, a fost interogat de Serviciul de Informații și Securitate de la Chișinău, iar presa i-a trunchiat declarațiile.

Neconcordanțele presei transnistrene

În reportajele postului „Первый приднестровский” există câteva neconcordanțe: pe de o parte, Rjavitin susține că a locuit la Centrul de plasament din dreapta Nistrului, iar pe de altă parte, autorul emisiunii afirmă că lui Rjavitin nu i-a fost asigurat spațiu locativ. În același timp, deși tânărul vorbește despre condițiile mai bune și reformele importante “din toate unitățile militare” din regiune, unul din superiorii săi afirmă că, de când a revenit în unitate, Rjavitin nu a mai părăsit-o. Prin urmare, el ar putea cunoaște doar din auzite ce se întâmplă în alte unități. Reportajele laudă reformele în domeniul militar și “îmbunătățirea semnificativă a condițiilor”, care ar fi fost realizate de actualul lider separatist, Vadim Krasnoselski. Astfel, putem presupune că reportajele au fost trunchiate pentru a omite din context anumite detalii, iar Alexandru Rjavitin a fost obligat să facă anumite declarații în schimbul nepedepsirii pentru „dezertare”.

Presa de la Tiraspol și Moscova acuză Chișinăul de propagandă

Autorii emisiunilor au repetat de câteva ori că Rjavitin a devenit „parte a jocurilor informaționale ale Moldovei”, pe seama lui s-a făcut PR negru și este numit „pion în jocurile politice” etc. Reportajul a fost preluat și de agenția rusă de presă Regnum, care de asemenea pune accent pe faptul că pe acest caz Chișinăul a făcut propagandă, în știrea întitulată «История дезертира: Пропагандистская война Молдавии против ПМР провалилась» („Istoria unei dezertări: Războiul propagandistic al Moldovei împotriva Tansnistriei a suferit eșec”). Un comentariu în aceeași manieră a fost publicat pe un blog numit Kingofromania.com, gestionat de o persoană care își spune „Sam cel roman” (există și un cont de Facebook cu același nume). În articol sunt puse la îndoială declarațiile lui Rjavitin din 2017, iar jurnaliștii de la REL sunt numiți „propagandiști”. La fel ca în reportajul de la „Первый приднестровский”, de toate relele este învinuită Asociația Promo-LEX care i-a oferit sprijin și alte servicii juridice lui Rjavitin.

În privința declarațiilor lui Rjavitin în presa din stânga Nistrului, care le contrazic pe cele făcute presei de la Chișinău, Alexandru Postica, reprezentantul Promo-LEX, a declarat pentru portalul StopFals.md că acestea nu pot fi privite cu încredere având în vedere condițiile în care au fost făcute. „Declarațiile unei persoane care se află la libertate și aparent nu este presat, urmărit și care se află în condiții de protecție sub nicio formă nu pot fi comparate cu declarațiile aceleiași persoane în condiție de detenție, precum și în așa-numitul exercițiul militar. Or, există mai multe hotărâri ale CtEDO care au constatat că condiție de detenție din izolatorul de detenție din Tiraspol sunt inumane și degradante”, atenționează Alexandru Postica.

Hoțul strigă prindeți hoțul!

Tehnica de propagandă utilizată de instituțiile de presă transnistrene în acest caz este numită în limbajul de specialitate „hoțul strigă prindeți hoțul”, sau în limba engleză: „wolf cries wolf”, fiind des utilizată de propaganda pro-Kremlin pentru a manipula publicul vorbitor de limbă rusă, atât din Rusia, cât și cel din afară, a comentat pentru Stopfals.md Nicolae Țibrigan, expert în cadrul Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS) din România. „Aici vedem cum modelul este preluat inclusiv de presa transnistreană pentru a-și lansa propria viziune manipulatoare asupra cazului Rjavitin. Or, acest caz particular a pus autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol în fața unei dileme: condamnarea lui Alexandru Rjavitin pentru „dezertare” din forțele armate transnistrene ar însemna recunoașterea automată a abuzurilor și comportamentului degradant la care sunt supuși tinerii recruți. A fost mult mai convenabilă o „reeducare” și „reintegrare” în stil nord-coreean a lui Rjavitin în unitatea din care făcea parte, pentru a furniza apoi publicului de acasă propria narațiune dezinformatoare – existența unei așa-numite „armate reformate” transnistrene și a unei totale „eradicări a abuzurilor” din partea superiorilor (“dedovșcina”) din unități”, susține Nicolae Țibrigan. El precizează că astfel de metode au fost utilizate de către mai multe surse care distribuiau narațiuni false cu teme de politică internă și externă, la care s-a aliniat de multe ori și Agenția Sputnik sau Russia Today. „Să ne amintim doar de intenția Ministerului rus de Externe de a „inventaria” știrile pe care le consideră „false” pe site-ul său într-o secțiune aparte, ca răspuns la „trendurile similare din Uniunea Europeană”, în ciuda faptului că înșuși MAE rus, alături de ministrul de externe Lavrov, au lansat de-a lungul timpului o serie de dezinformări și informații false”, conchide expertul.

Cornel Ciobanu,

StopFals.md