Portalul care te protejează de falsuri și manipulări mediatice

Posturile TV ale lui Vlad Plahotniuc consideră că jurnaliștii din R. Moldova doar „pretind” că se confruntă cu probleme

1 iulie 2019 235
Articole
Captură foto

Posturile de televiziune Publika TV, Prime și Canal 2, parte a unui holding media controlat de fostul președinte al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, au publicat la 19 iunie aceeași știre practic de la întrevederea prim-ministrei Maia Sandu cu reprezentanții presei, în care au prezentat informații manipulatorii de la discuțiile respective. Experții media califică asemenea abordare drept tendențioasă, iar organizațiile internaționale confirmă că mass-media din Republica Moldova se confruntă cu un șir de probleme, iar libertatea presei a degradat constant în ultimii ani.

„La câteva zile de la preluarea puterii, Maia Sandu vine cu promisiuni pentru presa afiliată guvernării. Aceasta a ascultat doleanţele mai multor jurnalişti şi le-a promis să le rezolve problemele cu care pretind că se confruntă”, au anunțat cele trei posturi de televiziune.

În realitate, prim-ministra Maia Sandu nu a făcut promisiuni doar pentru anumite categorii de presă. Discuțiile s-au axat pe problemele presei din țara noastră, precum îngrădirea accesului la informațiile de interes public, monopolizarea pieței de publicitate, dezinformarea etc, subiecte de care posturile respective de televiziune nici nu amintesc.

Președinta Consiliului de Presă: „Este o abordare tendențioasă”

Președinta Consiliului de Presă din Republica Moldova, Viorica Zaharia, consideră drept tendențios modul în care instituțiile respective de presă au abordat întrevederea dintre Maia Sandu și jurnaliști. „Faptul că în știrea respectivă s-a spus că jurnaliștii „pretind” că au probleme arată atitudinea autorului față de subiect, lucru care nu poate fi admis în știri - jurnaliștii trebuie să relateze fapte, nu să-și etaleze opiniile. E o abordare tendențioasă, prin care reporterul insuflă publicului neîncredere față de protagoniștii știrii - jurnaliștii prezenți la întâlnirea de la Guvern”, a comentat Viorica Zaharia.

Ea menționează că presa din Republica Moldova se confruntă cu probleme reale și grave, și nu „pretinse”. „Principalele probleme, enunțate și la întrevederea cu dna prim-ministră, sunt: lipsa unei piețe media sănătoase, monopolul pe piața publicității, restricțiile nejustifice impuse accesului la informație de o parte din instituțiile de stat, impunitatea pentru posturile TV care manipulează și încalcă Codul Serviciilor Media Audiovizuale, problemă care decurge din faptul că CA este controlat politic în acest moment; lipsa de reacție adecvată a instituțiilor statului la cazurile de intimidare și chiar atac asupra jurnaliștilor”, spune președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia.

În aceeași știre, cele trei posturi critică organizațiile de media precum că „în ultimii ani nu au avut nicio reacţie la cazurile când unii jurnalişti au fost atacaţi şi agresaţi chiar de către reprezentanţii actualei guvernări”. Organizațiile de media au condamnat însă atacurile la adresa presei și a jurnaliștilor fără a ține cont de preferințe politice. Dovadă este și apelul din 15 februarie 2019.

Actuala procedură de alegere a membrilor CCA - viciată

De asemenea, în știrea posturilor TV ale lui Plahotniuc se menționează că actuala procedură de alegere a membrilor Consiliului Audiovizualului este una „transparentă”, fiind criticate inițiativele societății civile de a îmbunătăți acest proces. „La întâlnire au fost prezenţi şi reprezentanţi ai ONG-urilor de media care au făcut propuneri greu de înţeles, precum numirea membrilor Consiliului Audiovizualului printr-un mecanism neclar, şi anume de către jurnalişti, nu de Parlament, printr-o procedură transparentă”.

Directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, cel care a abordat acest subiect la întâlnirea cu Maia Sandu, susține că actuala procedură e viciată de faptul că decizia este luată de Comisia parlamentară pentru media, adică decid politicienii în funcție de interesul lor politic. Astfel, un profesionist care nu are „acoperire” politică practic nu are șanse să fie desemnat în CA dacă nu acceptă angajamente față de politicieni. „Noul Cod al serviciilor media audiovizuale prevede că CA este compus din 9 membri: 2 propuși de Parlament, câte unul - de Președinte și Guvern, și 5 membri propuși de organizațiile societății civile. Pentru a-i scoate cel puțin pe acești 5 membri de sub influența politicului, consider că din procesul de desemnare a acestora trebuie în general exclus Parlamentul și identificat un mecanism de desemnare și retragere a acestora de către organizațiile reprezentative ale societății civile din diferite domenii”, declară Petru Macovei.

Potrivit raportului de monitorizare a mass-media în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie, posturile de televiziune Publika TV, Prime, Canal 2 și Canal 3 au favorizat vizibil Partidul Democrat și fosta guvernare, în timp ce reprezentanții Blocului Acum au fost prezentați, preponderent, în tonalitate negativă.

Republica Moldova este pe locul 91 din 180 de state la capitolul libertatea presei

Situația presei din Republica Moldova a degradat constant în ultimii ani, după cum arată rapoartele internaționale, astfel încât problemele presei nu sunt doar „pretinse”. Ultimul raport al organizației internaționale „Reporteri fără frontiere” clasează Republica Moldova pe locul 91 din 180 de state la capitolul libertatea presei, cu 10 poziții mai jos decât acum un an. Potrivit organizației, începând cu 2013, situația în Republica Moldova a degradat constant, astfel încât a căzut de pe locul 55 în anii 2012-2013, pe 91 în 2019.

„Mass-media din Moldova este diversă, dar extrem de polarizată, ca și țara în sine, caracterizată prin instabilitate cronică și influența excesivă a oligarhilor Linia editorială a principalelor instituții media corelează îndeaproape cu interesele politice și de afaceri ale proprietarilor lor - o problemă care a fost deosebit de vizibilă în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare din 2019. Independența și calitatea jurnalistică, precum și concentrarea proprietății mass-media sunt provocări majore. Lipsa de independență a autorității de reglementare a audiovizualului continuă să fie o sursă de îngrijorare”, se spune în raportului organizației „Reporteri fără frontiere”.

Cornel Ciobanu

Stopfals.md

Acest articol a fost realizat în cadrul rețelei ProFact Moldova

 

 

1 iulie 2019 235

Relevant

Comments 0