Conflictul juridic de la biserica din Dereneu s-a transformat într-un scandal public prin contribuția unei campanii masive de manipulare și dezinformare, desfășurată în special de propaganda Kremlinului în R. Moldova prin influenceri, politicieni, canale și conturi inclusiv anonime de social media. Autoritățile au fost acuzate că ar prelua forțat biserica și ar duce o campanie împotriva ortodoxiei și a Mitropoliei Moldovei, „după modelul Ucrainei”. În realitate, există o hotărâre judecătorească irevocabilă privind dreptul Mitropoliei Basarabiei de folosință asupra lăcașului. Dimpotrivă, reprezentanții Mitropoliei Moldovei, ajutați de primarul socialist al localității, sunt cei care au pătruns forțat și ilegal în biserică.

PE SCURT. Ce se întâmplă la Dereneu?

Biserica Adormirea Maicii Domnului din satul Dereneu (raionul Călărași) este obiectul unui litigiu de mai mulți ani.

2017. Parohul bisericii, Florinel Marin, și o parte din enoriași au decis să treacă de la Mitropolia Moldovei (subordonată canonic Patriarhiei Ruse) la Mitropolia Basarabiei (subordonată Patriarhiei Române).

2018. Un alt grup de localnici a spart ușa bisericii, a schimbat lacătul și l-a alungat pe preot, iar paroh a fost numit Alexandru Popa, de la Mitropolia Moldovei.

2025. Mitropolia Basarabiei a câștigat în instanță dreptul de folosire a bisericii. Decizia judecătorească este definitivă, irevocabilă și executorie, dar ignorată de parohul Alexandru Popa, susținut de primarul socialist al localității, Vasile Revenco, și alți reprezentanții ai PSRM.

2026. Conflictul s-a acutizat la sfârșitul lunii ianuarie. Pe 2 februarie, preotul afiliat Mitropoliei Moldovei s-a baricadat în biserică (împreună cu soția și cei trei copii minori) și a încuiat-o din interior. Pentru asigurarea ordinii publice, la fața locului au fost mobilizați polițiști, care au format un cordon. Mai multe persoane, împreună cu primarul, au protestat și au vrut să forțeze intrarea. La 10 februarie, reprezentanți ai Mitropoliei Moldovei și alți cetățeni organizați de primar (circa 150 de persoane) au rupt cordonul poliției și au pătruns ilegal în biserică. Șase persoane au fost reținute, printre care primarul și avocatul preotului Alexandru Popa.

Mitropolia Basarabiei a calificat drept ilegală îngrădirea accesului parohului său și al comunității religioase în biserică, în condițiile în care dreptul de folosință asupra edificiului le-a fost recunoscut printr-o decizie judecătorească irevocabilă. „Mai bine de 60 la sută din persoanele care sunt acolo sunt persoane aduse din alte localități”, a declarat reprezentantul Mitropoliei Basarabiei, Gabriel Andrei Gheras, într-o conferință de presă din 2 februarie.

Conflictul, amplificat de socialiști

Pe 5 februarie, deputatul și liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat că biserica din Dereneu ar fi supusă „unei tentative de preluare de către Mitropolia Basarabiei”, cu sprijinul poliției și al conducerii statului. „Ceea ce se întâmplă la Dereneu face parte dintr-o campanie lansată de către conducerea țării împotriva Mitropoliei Moldovei. PAS sprijină Mitropolia Basarabiei, subordonată Guvernului României și finanțată de acesta, în preluarea bisericilor Mitropoliei Moldovei și în transmiterea lor către preoți care au jurat credință României”, a afirmat politicianul pro-rus.

Deosebit de activ este și deputatul PSRM Bogdan Țîrdea, care dedică zeci de postări și videouri acestui subiect, afirmând că în R. Moldova s-ar repeta „scenarii în stil ucrainean”. Declarațiile au fost distribuite pe canalul de Telegram al lui Igor Dodon și Bogdan Țîrdea, canalele Index și Молдовsky, dar și pe site-ul PSRM. Acestea au fost publicate și de mai multe platforme media, care nu au oferit context (Unimedia.md, Telegraph.md, Oficial.md, Omniapres.md ș.a.).
Pe 8 februarie, în curtea bisericii din Dereneu, unde preotul Alexandru Popa s-a baricadat și refuză să iasă, Bogdan Țîrdea a repetat într-o transmisiune live teze privind „abuzurile statului” împotriva bisericii și că ar avea loc „o tentativă obraznică și foarte agresivă de preluare a bisericii locale” de către Mitropolia Basarabiei. Declarații similare au fost făcute de Țîrdea și alte videouri publicate pe internet, inclusiv de la fața locului.

Afirmații similare au fost făcute atât de reprezentanți ai PSRM, cât și de persoane afiliate formațiunii: Vlad Bătrîncea, Oleg Savva, Maxim Moroșan, Irina Astahova, dar și deputata comunistă Diana Caraman sau politiciana Victoria Furtună.

La manifestațiile din Dereneu au fost observate și persoane cunoscute pentru participarea la proteste politice anterioare, inclusiv un bărbat condamnat anterior pentru mercenariat în estul Ucrainei. Prezența acestora, alături de activizarea simultană a mai multor canale și conturi online, sugerează o mobilizare care depășește cadrul religios al litigiului.

La una din manifestațiile din fața bisericii a participat și un bărbat care purta haine cu însemnele Federației Ruse. Cadrul poate fi observat într-un video publicat chiar de Bogdan Țîrdea.

Amplificare coordonată pe internet: Subiectul, prioritatea nr. 1 a propagandiștilor Kremlinului în Moldova

Postări false, alarmiste, exagerate și scoase din context au fost publicate de propagandiștii Sergiu Badan, Gabriel Călin, Tatiana Costachi, Vitalie Florea, Alexei Petrovici, Veaceslav Jukov, Kristian Grăiește, Dina Carpinschi sau Victor Grosu, dar și parohul din Vărzărești (Nisporeni), Serghei Ivanov, acuzat anterior de propagandă în biserică. Aceștia fie prezintă exclusiv poziția Mitropoliei Moldovei, omit existența unei hotărâri judecătorești privind dreptul de folosință al clădirii bisericii, susțin că accesul în biserică este blocat de poliție, fie apelează la mesaje emotive.

În campanie au fost antrenate și o serie de conturi și pagini de Facebook (aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici), unele dintre care anonime, dar și mai multe canale de Telegram, cunoscute pentru distribuirea frecventă a falsurilor și manipulărilor pro-Kremlin (Gagauznews, Смуглянка, Veaceslav Jukov, Новости Молдовы, Молдавский Крот etc.). Mai multe videouri manipulatoare au apărut și pe TikTok (aici, aici, aici, aici).

În cele mai multe cazuri, sursele au insistat pe ideea că statul ar fi „anticreștin”, „reprimator” sau „sprijină” Mitropolia Basarabiei în „preluarea forțată” a bisericii. Mesajele ignoră intenționat existența unei hotărâri definitive a Curții Supreme de Justiție, potrivit căreia dreptul de folosință asupra bisericii aparține Mitropoliei Basarabiei.

Apel la emoții

Pe 8 februarie, în curtea bisericii a fost oficiată o slujbă de către arhiepiscopul Petru al Mitropoliei Moldovei, care s-a pus în genunchi și le-a cerut polițiștilor să deschidă biserica. Imaginile emoționante cu preotul îngenuncheat au fost distribuite de peste 70 de conturi de social media, o bună parte cunoscute pentru promovarea narațiunilor false pro-Kremlin (KP Moldova, Gagauznews, Приднестровец, Bogdan Țîrdea, Alexei Lungu, Veaceslav Jukov etc.).

Sursele au prezentat situația ca pe un abuz al autorităților și un „atac raider” asupra creștinismului, omițând să ofere context sau să spună despre existența unei hotărâri judecătorești favorabile Mitropoliei Basarabiei.

FALS: Poliția blochează accesul în biserică

Printre cele mai răspândite falsuri din ultima perioadă referitoare la acest subiect a fost că poliția ar bloca accesul în biserică. Inspectoratul General al Poliției a precizat că biserica nu a fost încuiată de către poliție, așa cum se vehiculează, ci lăcașul a fost blocat din interior de către preotul care reprezintă Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, împreună cu soția și trei copii minori.

În context, instituția respinge și afirmația despre „persecuție religioasă” și afirmă că situația este prezentată manipulator pentru a crea tensiuni sociale folosind religia ca instrument sensibil. Potrivit poliției, „acțiunile din jurul bisericii sunt considerate provocări menite să divizeze societatea, iar aceleași persoane, care la moment își arată nemulțumirea, în anul 2018 au pătruns forțat în aceeași biserică și au preluat ilegal acest bun, fiind scos forțat din lăcaș preotul de la acea vreme, reprezentant al Mitropoliei Basarabiei”.

FALS: Biserica este „supusă unei tentative de preluare de către Mitropolia Basarabiei”

Afirmațiile precum că biserica din Dereneu ar fi supusă „unei tentative de preluare de către Mitropolia Basarabiei” sunt false.

Potrivit ministrului Culturii, Cristian Jardan, biserica a fost încredințată Mitropoliei Basarabiei și comunității religioase din localitate printr-un contract semnat cu Ministerul Culturii în 2019: „Clădirea este un monument istoric și aparține Ministerului Culturii. La solicitarea enoriașilor și a preotului care a gestionat-o în toată această perioadă, în 2019, clădirea a fost oferită în folosință pe o perioadă de 50 de ani Comunității Religioase Parohia Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului, din cadrul Mitropoliei Basarabiei. Interesul nostru este ca acest monument să fie cât mai bine păstrat și să servească intereselor reale ale comunității”.

Ministrul mai spune că, între timp, pe acest caz au fost deschise mai multe procese și înregistrate plângeri din partea ambelor părți: „Pe unele instanța s-a pronunțat definitiv și irevocabil, pe altele urmează să se expună. Toate deciziile finale trebuie respectate ca atare și legalitatea restabilită. Această situație poate și trebuie să fie rezolvată legal prin bună credință și comunicare”.

Informațiile sunt confirmate și de datele din Registrul bunurilor imobile, potrivit cărora contractul de transmitere în folosință a fost semnat în noiembrie 2019 și înregistrat oficial în august 2020.

Decizie irevocabilă din 2025: Mitropolia Moldovei nu are drept de folosință asupra bisericii

În ianuarie 2019, Mitropolia Moldovei a cerut în instanță obligarea Agenției Servicii Publice de a modifica datele din Registrul bunurilor imobile, astfel încât dreptul de folosință asupra bisericii și a terenului aferent ei să fie trecut din nou pe numele Mitropoliei Moldovei și nu pe numele Comunității Religioase Adormirea Maicii Domnului. În instanță, Mitropolia Moldovei susține că ea a primit dreptul de folosință asupra acestor bunuri printr-o Hotărâre de Guvern (2002) și un contract cu Ministerul Culturii (2003), iar comunitatea religioasă locală a ieșit ulterior de sub subordonarea sa canonică și a trecut la Mitropolia Basarabiei. Prima instanță (Judecătoria Chișinău, sediul Rîşcani) a respins cererea Mitropoliei Moldovei.

O decizie asemănătoare a emis și Curtea de Apel Chișinău, argumentând că bunurile aparțin statului și nu Mitropoliei Moldovei, iar dreptul de folosință este înregistrat legal pe numele Bisericii Adormirea Maicii Domnului. Instanța a constatat că Mitropolia Moldovei nu a prezentat documente suficiente pentru rectificarea registrului, nu a urmat procedura legală completă (cerere corectă, acte justificative, taxe) și nu a demonstrat că dreptul de folosință a fost înregistrat vreodată oficial pe numele ei.

În iulie 2023, Mitropolia Moldovei a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) împotriva deciziei Curții de Apel, iar în iunie 2025 CSJ a respins recursul ca fiind vădit neîntemeiat, încheierea Curții Supreme fiind irevocabilă.

Biserica și religia, folosite adesea în scop de dezinformare

Cazul Dereneu demonstrează cum religia este instrumentalizată pentru a diviza societatea și a manipula. Dezinformările privind presupuse atacuri la adresa valorilor creștine din R. Moldova sunt lansate frecvent în special de surse și politicieni pro-ruși.

Stopfals.md a demontat în repetate rânduri astfel de narațiuni false, inclusiv afirmații potrivit cărora președinta Maia Sandu ar fi anulat un șir de acorduri pentru a „transmite bisericile românilor”, că integrarea europeană este o amenințare pentru valorile tradiționale sau că divizarea bisericii din R. Moldova ar fi provocată de actuala guvernare. Portalul nostru a scris și despre alte narațiuni false ca „dezbinarea bisericii” sau interzicerea Mitropoliei Moldovei după „modelul Ucrainei”.

Multe dintre aceste narațiuni au fost promovate chiar de socialiștii Igor Dodon și Bogdan Țîrdea.

Cum este organizată Biserica Ortodoxă din R. Moldova

Biserica Ortodoxă din R. Moldova este organizată, în principal, în două structuri canonice distincte: Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove (numită frecvent Mitropolia Moldovei), aflată sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei, și Mitropolia Basarabiei, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Române.

Mitropolia Moldovei își are originile în reorganizarea ecleziastică produsă după anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus în 1812 și este, în prezent, cea mai extinsă structură ortodoxă din R. Moldova. Nu se știe exact câte parohii ar deține, deoarece numărul lor se modifică periodic, prin înregistrări noi, transferuri sau reorganizări.

Patriarhia Română nu a recunoscut trecerea eparhiilor basarabene în subordinea Bisericii Ortodoxe Ruse și a reactivat în 1992 Mitropolia Basarabiei, considerată continuatoarea structurii bisericești existente după Unirea din 1918.

Inițial, autoritățile R. Moldova au refuzat recunoașterea juridică a acesteia, însă situația s-a schimbat în 2002, când Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată oficial în urma unei hotărâri a Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) din 2001, care a constatat încălcarea libertății religioase prin refuzul statului de a o recunoaște.

În ultimii ani, mai cu seamă după începerea războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina (susținut de Patriarhia Rusă), zeci de preoți au părăsit Mitropolia Moldovei pentru a se alătura Mitropoliei Basarabiei.

 

Victoria Borodin, Mihai Avasiloaie,

Stopfals.md

 

Следи за нами в Facebook, Instagram, Telegram и TikTok.

 

Ты oбнаружил(а) фейк в средствах массовой информации или в социальных сетях?

Сообщи об этом на https://semnale.stopfals.md/ru