Un răspuns greșit în parlament a fost transformat într-un val de falsuri despre Planul de Creștere al Uniunii Europene (UE) pentru R. Moldova. Politicieni, canale și pagini de social media au afirmat că UE ar fi alocat „100 de milioane de euro” sau „2 miliarde de lei” pentru presă și ONG-uri, unii dintre ei adăugând că banii sunt pentru „propaganda PAS”. În realitate, această sumă nu există în documentele oficiale, iar sprijinul pentru presă și societatea civilă este de 30 de milioane de euro. Explicăm de unde a pornit confuzia, cine sunt cei care au promovat-o și care e situația de fapt.

Cum a apărut falsul și cine l-a răspândit?

În cadrul prezentării Planului de Creștere al UE pentru R. Moldova în timpul ședinței din 22 iulie a comisiei parlamentare pentru integrare europeană, președintele comisiei, Marcel Spatari, a observat o discrepanță între cifrele Planului de Creștere (1,5 miliarde de euro credite preferințiale + 520 de milioane de euro granturi). Adunate, cele două sume depășesc două miliarde de euro, iar Spatari a întrebat de unde vine diferența.

Raportoarea a sugerat că diferența de circa 100 de milioane de euro ar fi pentru comunicare și societatea civilă. Președintele parlamentului, Igor Grosu, a preluat vag ideea, deși a recunoscut că nu cunoaște bine subiectul, spunând că banii ar putea fi pentru proiecte destinate presei și ONG-urilor: „Nu știu. Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnaliști de investigație, pentru societatea civilă, în sensul ăsta”.

Declarațiile au început să fie publicate pe mai multe rețele sociale și prezentate ca certitudine, iar în unele postări a fost eliminată afirmația „nu știu” a lui Igor Grosu. Dezinformarea a fost răspândită de un număr mare de politicieni (Vasile Costiuc, Bogdan Țîrdea, Ion Ceban, etc.), așa-zisi bloggeri, conturi, canale și pagini de social media. O bună parte dintre ele obișnuiesc să promoveze narațiunile false ale propagandei pro-Kremlin.

Precizările Cancelariei de Stat

A doua zi după ședința comisiei parlamentare pentru integrare europeană, Cancelaria de Stat a R. Moldova a precizat destinația sumelor. Potrivit instituției, Planul de creștere pentru R. Moldova (1,9 miliarde de euro) e structurat după cum urmează:

1. 1,5 miliarde euro – sprijin bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană;
2. 520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene, distribuită după cum urmează:

- 250 milioane euro – asistență tehnică destinată consolidării capacităților instituționale ale autorităților responsabile de implementarea reformelor aferente agendei de reforme si angajamentelor de aderare la Uniunea Europeană, gestionată de Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova;

- 135 milioane euro – componentă de grant investițional alocată proiectelor de investiții finanțate prin platforma NIP (Neighbourhood Investment Platform), gestionată de unitățile de implementare a proiectelor;

- 135 milioane euro – garanții financiare necesare acordării împrumuturilor - fonduri care nu sunt transferate în conturile Republicii Moldova, fiind gestionate direct de Comisia Europeană. 

Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul R. Moldova, anunță Cancelaria de Stat.

Ce spun documentele europene și Delegația UE în R. Moldova

Informațiile prezentate de Cancelaria de Stat sunt confirmate prin documentele oficiale ale UE. Astfel, regulamentul european care prevede asistența financiară pentru R. Moldova, publicat pe EUR-Lex, stipulează cele 520 de milioane de euro sprijin nerambursabil și maximum 1,5 miliarde de euro în credite.

135 de milioane de euro (din cele 520 de milioane) au ca destinație crearea unei rezerve pentru împrumuturi. Cu alte cuvinte, sumele de 1,5 miliarde de euro și 520 de milioane de euro conțin și 135 de milioane care nu sunt transferate R. Moldova, ci rămân în bugetul UE ca garanție a creditării.

Această informație a fost confirmată pentru Newsmaker.md de către Delegația UE la Chișinău, care a afirmat că Planul de creștere pentru R. Moldova 2025-2027, în valoare de 1,9 miliarde de euro, finanțat de UE prin granturi și împrumuturi, include 30 de milioane de euro destinate sprijinirii societății civile și presei independente.

Potrivit Delegației, Planul de creștere se bazează pe 520 de milioane de euro sub formă de granturi, prevăzute pentru R. Moldova în cadrul Instrumentului de Vecinătate, Cooperare pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (NDICI) pentru perioada de trei ani. Din această sumă, 135 de milioane de euro sunt utilizate pentru mobilizarea unor împrumuturi în valoare de 1,5 miliarde de euro.

„Partea rămasă din cele 520 de milioane de euro care nu va fi utilizată pentru acordarea împrumuturilor, și anume 385 de milioane de euro, susține investițiile (135 de milioane de euro) și oferă sprijin complementar, inclusiv sub formă de asistență tehnică pentru susținerea reformelor (215,8 milioane de euro) și pentru continuarea sprijinului acordat societății civile și presei independente (30 de milioane de euro). Alte 4,2 milioane de euro sunt alocate pentru asistență tehnică și administrativă în vederea implementării Facilității”, a precizat Delegația UE la Chișinău.

Expert: Guvernul trebuie să fie mai eficient în a corecta greșelile sau răspunsurile nesigure

„Guvernul trebuie să fie mult mai activ și mai rapid în a corecta greșelile sau răspunsurile nesigure. Mai ales pe așa subiect important cum este Planul de Creștere”, consideră expertul economic de la Expert-Grup, Stas Madan.

„Dacă comunicarea Guvernului pe acest subiect s-a limitat în mare parte la o postare a Cancelariei de Stat, secvența video din cadrul ședinței din 22 iulie a fost răspândită la greu de diferiți politicieni și formatori de opinie, care spun societății că din Planul de Creștere urmează să fie alocați 100 milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă”, afirmă el, reiterând că în R. Moldova vor intra de facto 1,9 miliarde de euro.

Expertul s-a referit și la subiectul celor 135 de milioane de euro, fonduri despre care spune că sunt garanții financiare care nu sunt transferate în conturile R. Moldova, ci sunt „gestionate direct de Comisia Europeană și alocate instituțiilor financiare ca instrument de diminuare a riscurilor aferente investițiilor în sectorul privat”.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.

Aceste garanții sunt bani care nu vor intra în Republica Moldova, însă vor fi utilizați ca să atragă alte investiții în Republica Moldova prin reducerea riscurilor. Ca să înțelegem cum asta lucrează: cam fix așa cum un IMM căruia nu-i ajunge suficient gaj pentru a lua un credit poate merge la ODA și să obțină o garanție care să acopere diferența de gaj lipsă și astfel să beneficieze de acel credit”, a explicat Stas Madan.

Acesta consideră că „nu era o problemă nici dacă 100 milioane de euro venea către societatea civilă”, dar că „nu este adevărat și e bine să nu lăsăm tot felul de oportuniști să crească prin minciună”.

Stopfals.md

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API