Lidera formațiunii Inima Moldovei, Irina Vlah, susține că politica fiscală a R. Moldova pentru anul 2027 reprezintă o „capcană” prin care guvernul ar urma să dubleze sau chiar să tripleze impozitele pe locuințe, să oblige proprietarii a două apartamente să plătească „impozitul pe lux” și să taxeze cu 12% valoarea apartamentului vândut. Într-un comentariu pentru Stopfals.md, expertul economic Marin Gospodarenco a demontat aceste afirmații, arătând că ele amestecă modificări reale din proiect cu interpretări alarmiste, omisiuni de context și date care nu corespund prevederilor oficiale.

Irina Vlah a afirmat (pe Facebook, Telegram, TikTok sau Instagram pe site-ul său) că politica bugetar-fiscală pentru 2027 reprezintă o „capcană” pentru proprietarii de locuințe. Potrivit acesteia, guvernarea „a majorat nejustificat valoarea imobilelor ca oamenii să plătească impozite mai mari” și „s-a asigurat că oricum va putea confisca acești bani din conturile cetățenilor”.

„Fiecare deţinător de imobil ar putea fi impus să achite un impozit imobiliar de două-trei ori mai mare decât în prezent. Mai mult decât atât, o mulţime de cetăţeni vor fi impuşi să achite aşa-numitul impozit pe lux, chiar dacă locuinţele lor nici pe departe nu sunt de lux. Acest impozit va trebui să-l achite orice persoană care deţine două apartamente în case noi sau orice deţinător al unei case, pe care cei de la Cadastru, fără a ieşi din birouri şi fără a se deplasa la faţa locului, i-au stabilit o valoare de peste patru milioane lei”, susține Vlah.

Politiciana acuză că „autorităţile au minţit cu neruşinare cetățenii” și au redus de la 10 milioane la 5 milioane, iar ulterior la 4 milioane de lei plafonul privind aplicarea așa-numitului „impozit pe lux” pentru ca taxa să fie plătită de un număr cât mai mare de cetățeni. Totodată, ea afirmă că noile prevederi ar permite Serviciului Fiscal de Stat să retragă bani din conturile persoanelor fizice fără o hotărâre judecătorească. „În politica fiscală pentru anul viitor au introdus o prevedere care oferă dreptul organelor fiscale să ia din conturile oamenilor sumele echivalente cu datoriile pe care le au faţă de stat. Şi asta se va face fără o decizie a instanţei de judecată - pur şi simplu la decizia Fiscului”, mai spune Irina Vlah.

Vlah mai afirmă că proprietarii care își vând unul dintre cele două apartamente pentru a evita „impozitul pe lux” vor trebui să achite statului „12% din valoarea apartamentului sub forma aşa-numitului impozit pe creştere de capital”, în condițiile în care acest impozit în prezent este de 6%. „Dacă după reevaluare un apartament costă 2 milioane de lei, proprietarul va fi nevoit să achite statului, în cazul în care-l vinde, 240 000 lei”, afirmă Vlah.

Mesajul Irinei Vlah a fost preluat de mai site-uri (aici, aici și aici), conturi și pagini de Facebook (aici și aici) și canale de Telegram, TikTok și Instagram. Niciuna dintre sursele indicate nu au oferit context informațional.

La 8 septembrie 2026, Guvernul a aprobat politica bugetar-fiscală și vamală pentru 2027. Două zile mai târziu, documentul a fost votat în prima lectură de parlament. Proiectul mai poate suferi modificări până la lectura a doua.

MANIPULARE: Toți proprietarii vor plăti de două-trei ori mai mult

Marin Gospodarenco, director executiv al Centrului Analitic Economica, susține că Irina Vlah confundă reevaluarea cadastrală și stabilirea cotelor de impozitare atunci când afirmă că „fiecare deținător de imobil ar putea fi impus să achite un impozit imobiliar de două-trei ori mai mare decât în prezent”.

„Reevaluarea în masă a circa 6 milioane de bunuri imobile a fost realizată de IP Cadastrul Bunurilor Imobile, iar noile valori se aplică de la 1 ianuarie 2027. Valorile au crescut semnificativ în Chișinău, în medie de circa 2,9 ori, iar în unele zone chiar de până la 15 ori, fiindcă vechile evaluări erau de acum aproape 20 de ani. Însă politica fiscală pentru 2027 nu majorează cotele impozitului pe bunurile imobiliare. Impozitul este local, iar cota concretă o stabilește anual consiliul local, într-un interval prevăzut de Codul fiscal (cota minimă este de 0,05%)”, spune Marin Gospodarenco într-un comentariu pentru Stopfals.md.

El oferă și un exemplu concret pentru Chișinău, unde cota actuală este de 0,185%. „Un apartament evaluat anterior la 400.000 de lei plătește 740 de lei pe an. După reevaluare (×2,9), dacă Consiliul Municipal nu modifică cota, impozitul ar urca la circa 2.146 de lei - adică da, de aproape trei ori. Dar dacă cota este redusă la circa 0,064%, impozitul rămâne practic neschimbat (740 de lei), iar la cota minimă de 0,05% ar scădea la 580 de lei. Așadar, scenariul „de două-trei ori mai mult” este posibil doar dacă autoritățile locale lasă cotele neschimbate, adică este o decizie locală, nu o prevedere a politicii fiscale. Primarul general al Capitalei a declarat public că plățile vor rămâne „practic neschimbate”.

Gospodarenco atrage atenția că există localități unde valorile cadastrale au crescut de 10-15 ori și unde impactul poate fi mai mare, însă concluzionează că scenariul unei majorări de două-trei ori pentru toți proprietarii nu rezultă din politica fiscală în sine: „Acolo nici cota minimă de 0,05% nu poate neutraliza complet saltul, iar consiliile locale trebuie să calibreze atent cotele”.

Stopfals.md a explicat recent cum și de ce a fost efectuată reevaluarea cadastrală a imobilelor, ce este impozitul pe bunuri imobiliare, care va fi mecanismul de stabilire a cotelor impozitului pe bunuri imobiliare începând cu 2027 și ce falsuri circulă în jurul politicii fiscale pentru 2027 la capitolul imobiliare.

FALS: Orice persoană care deține două apartamente în blocuri noi va plăti „impozitul pe lux”

Expertul economic susține că afirmația că orice persoană care deține două apartamente în blocuri noi va plăti „impozitul pe lux” este falsă. El explică că acest impozit se aplică persoanelor care dețin locuințe (inclusiv case de vacanță, fără terenuri) cu o valoare cadastrală totală de cel puțin 4 milioane de lei, la data de 1 noiembrie, însă cota de 0,8% se aplică doar asupra sumei care depășește 4 milioane, nu asupra întregii valori, așa cum susține Irina Vlah.

„Faptul că deții două apartamente nu declanșează automat impozitul. Contează valoarea lor cadastrală cumulată. Două apartamente evaluate la câte 1,5 milioane de lei (3 milioane în total) nu datorează nimic. Două apartamente evaluate la câte 2,3 milioane (4,6 milioane în total) datorează 0,8% din 600.000 de lei, adică 4.800 de lei pe an”, explică acesta.

Marin Gospodarenco subliniază că Irina Vlah omite un element esențial și anume că în prezent, regula este mai severă: „Astăzi, pragul este de 200 de salarii medii (circa 3,48 milioane de lei în 2026), plus suprafața de minimum 120 m², iar cota de 0,8% se aplică pe toată valoarea. Pentru aceleași două apartamente de 4,6 milioane și 140 m², regula în vigoare, aplicată pe noile valori cadastrale, ar însemna 36.800 de lei pe an. Noul mecanism reduce, deci, sarcina de aproape opt ori în acest caz, tocmai pentru că reevaluarea ar fi împins mulți proprietari peste pragul vechi”.

Și Ministerul Finanțelor precizează că stabilirea unui prag de 4 milioane de lei pentru valoarea estimată a locuințelor și aplicarea cotei de 0,8% doar asupra valorii care depășește plafonul, nu asupra întregii proprietăți, are drept scop simplificarea impozitului de avere. „Modificările propuse urmăresc simplificarea mecanismului de impozitare, corelarea acestuia cu valorile cadastrale actualizate și asigurarea unui regim fiscal mai clar, echitabil și predictibil pentru contribuabili”, se arată în nota informativă a proiectului.

MANIPULARE: Pragul „impozitului de lux” a fost redus până la 4 milioane de lei pentru a încasa bani de la mai mulți cetățeni

Directorul executiv al Centrului Analitic Economica afirmă că aceste cifre (de la 10 la 5, apoi la 4 milioane de lei) au existat ca propuneri de proiect, nu ca prevederi legale în vigoare. În realitate, spune el, prevederea aprobată de guvern pentru 2027 este mai avantajoasă pentru cetățeni, decât cea în vigoare.

„Cifrele de 10 și 5 milioane nu au fost niciodată lege. Ele au fost variante succesive de proiect. În iunie, primul proiect propunea un prag de 500.000 de euro (circa 10 milioane de lei la cursul BNM de 20,10 lei/euro) și o cotă de 1% pe valoarea care depășește pragul. În august, Ministerul Finanțelor a anunțat un prag de 5 milioane de lei. Varianta aprobată de guvern în septembrie are pragul de 4 milioane și cota de 0,8%. Comparația corectă nu este între proiecte, ci între proiectul final și legea în vigoare, în care pragul este mai mic (circa 3,48 milioane) și impozitul se aplică pe întreaga valoare. Pentru o locuință evaluată la 6 milioane de lei: regula actuală - 48.000 de lei pe an; proiectul din iunie - 0 lei; proiectul final - 16.000 de lei. Diferența este majoră și în favoarea contribuabilului față de situația de azi”, spune Marin Gospodarenco.

Totuși, expertul formulează și o observație critică la adresa proiectului: „Pragul este fixat în lei nominali, fără indexare. Dacă prețurile imobiliare și inflația cresc, tot mai mulți proprietari vor trece pragul fără să devină mai bogați în termeni reali. Soluția corectă este indexarea periodică a pragului, nu anularea impozitului”.

FALS: Impozitul de 12% se aplică valorii întregului apartament

Irina Vlah a mai declarat că proprietarul unui apartament evaluat la 2 milioane de lei va trebui să plătească 240.000 de lei la vânzare, întrucât impozitul se mărește de la 6% la 12%. Expertul Marin Gospodarenco confirmă această creștere, însă atrage atenția că impozitul se aplică pe câștig, nu pe întreaga valoare, așa cum susține Vlah. 

„Calcul corect ar fi următorul: un apartament cumpărat cu 1,2 milioane de lei și vândut cu 2 milioane generează un câștig de 800.000 de lei. În 2026 impozitul este de 48.000 de lei (800.000 × 50% × 12%); din 2027 va fi de 96.000 de lei, adică 4,8% din prețul de vânzare, nu 12%. Iar dacă apartamentul este locuința de bază a vânzătorului, impozitul este zero. Proiectul chiar relaxează această scutire: proprietarul va putea dovedi că a locuit efectiv cel puțin trei ani în locuință și că aceasta a fost unica sa locuință, chiar dacă nu a avut viza de domiciliu acolo”, spune Marin Gospodarenco.

MANIPULARE: Fiscul va „confisca” bani din conturile cetățenilor fără hotărâre judecătorească

Un alt mesaj alarmist promovat de Vlah este că Fiscul va putea lua bani din conturile cetățenilor fără hotărâre judecătorească și că acest lucru ar reprezenta o „confiscare”. Gospodarenco confirmă că procedura administrativă nu presupune o hotărâre judecătorească, însă respinge calificarea de „confiscare”.

Politica bugetar-fiscală prevede ca de la 1 ianuarie 2027 Serviciul Fiscal de Stat va putea emite dispoziții incaso și pentru persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, pentru stingerea restanțelor fiscale deja existente.

Fragment din proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027, aprobat în prima lectură de Parlament 

Marin Gospodarenco susține că până acum acest instrument se aplica întreprinderilor și întreprinzătorilor de mulți ani, iar procedura urmează să fie extinsă și la persoanele fizice.

„Dispoziția devine document executoriu, iar suma poate fi reținută din cont sau prin plătitorul veniturilor. Deci, partea despre lipsa hotărârii judecătorești este corectă - colectarea restanțelor este o procedură administrativă, ca în majoritatea statelor UE. Termenul „confiscare” este însă incorect juridic. Confiscarea înseamnă trecerea în proprietatea statului, fără compensație, a unor bunuri legate de o faptă ilegală. Aici este vorba de executarea silită a unei datorii fiscale pe care cetățeanul o are deja, de exemplu, un impozit pe imobil neachitat. Nu se ia nimic peste suma datorată, iar contribuabilul păstrează dreptul de a contesta actul Fiscului pe cale administrativă și în instanță. Totodată, proiectul prevede anularea automată a restanțelor mai mici de 20 de lei”, spune expertul economic.

Directorul executiv al Centrului Analitic Economica subliniază că contribuabilul păstrează dreptul de a contesta actul Fiscului și recomandă ca, înainte de lectura a doua, să fie clarificate garanțiile privind notificarea debitorului și protejarea veniturilor care nu pot fi urmărite prin executare silită.

Promotoare constantă a dezinformării

Irina Vlah s-a remarcat de-a lungul timpului printr-un număr semnificativ de manipulări și falsuri lansate în spațiul public, unele dintre care se aliniază propagandei pro-Kremlin. În 2025, lidera partidului Inima Moldovei a fost inclusă în clasamentul Stopfals.md a „campionilor” falsurilor din anul trecut.

Ea a fost vizată în repetate rânduri în materiale ale portalului nostru pentru promovarea unor afirmații false sau manipulatorii, în special pe teme legate de apărare și securitate, educație și politici sociale. Printre acestea se numără falsul potrivit căruia Ministerul Apărării ar urma să cheltuiască peste trei miliarde de lei pentru construirea a 51 de „obiective militare”, afirmații care alimentau narațiunea despre presupusa „militarizare” a R. Moldova, deși era vorba despre un singur complex militar cu mai multe obiecte de infrastructură și că autoritățile ignoră nevoile pensionarilor pentru cheltuieli militare. Ea a lansat în repetate rânduri și falsuri despre închiderea școlilor.

 

Victoria Borodin

Stopfals.md

 

Софинансирование Европейского Cоюза. Высказанные мнения и точки зрения принадлежат исключительно автору (авторам) и не обязательно отражают позицию Европейского Союза или Европейского агентства по здравоохранению и цифровым технологиям (HaDEA). Ни Европейский Союз, ни HaDEA не несут за них ответственности.

 

Следи за нами в Facebook, Instagram, Telegram и TikTok.

 

Ты oбнаружил(а) фейк в средствах массовой информации или в социальных сетях?

Сообщи об этом на https://semnale.stopfals.md/ru