Știrile false și dezinformările se răspândesc foarte rapid, de aceea autoritățile publice trebuie să reacționeze prompt pentru a combate informațiile false. De această părere este eurodeputatul, Siegfried Mureşan, iar declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri cu un grup de jurnaliști din Republica Moldova, care s-au aflat la Bruxelles, Belgia, într-o vizită de studiu la tema dezinformării. Vizita a fost organiza de Centrul de expertiză europeană EUROPULS din România și Asociația Presei Independente (API) din Republica Moldova în perioada 19-21 iunie a.c.

Europarlamentarului i-au fost prezentate câteva exemple din Moldova, când autoritățile publice răspund tardiv atunci când vreo instituție publică este vizată în știri care dezinformează, oferind răspunsuri după 15 zile lucrătoare de la solicitarea informației, timp în care dezinformările îşi fac efectul. Siegfried Mureşan a remarcat că prin aceste tergiversări, autoritățile nu fac altceva decât să devină complici la promovarea unei informații false. ”Autoritățile participă la dezinformare, deoarece în 15 zile, până când răspunde instituția, falsul s-a încetățenit deja și omul îl crede. E și problema administrației publice. Este nevoie și de prevederi legislative prin care ele să fie obligate să răspundă mai rapid în cazul unei dezinformări.

Pe de altă parte, însă, pentru a răspunde la unele întrebări este nevoie de mai mult timp. Ceea ce noi vom încerca să facem e să solicităm autorităților din Republica Moldova, prin programele de reformă, să răspundă mai rapid solicitărilor de informații cu caracter public, mai ales când e vorba de dezinformare și știri false. Dacă administrația publică are nevoie de mult timp pentru a-i răspunde unui cetățean sau pentru a furniza un serviciu, cred că aici e vorba de reformarea administrației publice. Dacă autoritățile insistă că răspunsurile rapide nu sunt posibile, atunci să căutăm cauzele și să le combatem, astfel încât aceștia să răspundă mai rapid”, susține deputatul european.

Siegfried Mureşan a mai specificat că viteza cu care circulă informațiile în mediul online este mai mare în comparație cu un deceniu în urmă, iată de ce cetățeanul trebuie să fie educat cum să consume această informație: ”Modul în care se informează cetățeanul în anul 2018 e fundamental diferit de felul în care se informau în anul 2008. Rețelele de socializare permit ca știrea falsă să ajungă mult mai aproape de cetățean decât cu zece ani în urmă”.

Bani din bugetul UE pentru combaterea dezinformării și comunicării

Europarlamentarul Siegfried Mureşan a precizat că și Uniunea Europeană este ținta campaniilor de dezinformare, dirijată în cea mai mare parte de la Kremlin, dar și de eurosceptici, iată de ce în acest an, în bugetul UE au fost prevăzute mijloace financiare pentru combaterea dezinformării, dar și pentru comunicarea strategică. ”Anul acesta eu sunt raportor general pe tot bugetul Uniunii Europene și când am început munca cu un an de zile în urmă, am menționat că vreau ca în 2018, UE să facă mult mai mult în privința combaterii propagandei, a știrilor false și a dezinformării. M-am gândit care sunt instrumentele și mijloacele financiare pe care le avem la dispoziție și am reușit să pornesc trei proiecte. Primul este un proiect pilot prin care UE acordă 1,1 milioane euro echipei StratCom care este ancorată în Serviciul European de Acțiune Externă, iar obiectivul acestuia este o mai bună monitorizare a știrilor false și crearea unei rețele de formatori de opinie și de traineri care să înțeleagă de unde apar știrile false, cum sunt propagate, mai ales de la un stat la altul, fie că e vorba de statele din vecinătatea estică sau statele membre UE. Foarte des, mesajele prezentate de politicienii anti-europeni sunt identice cu mesajele date de către politicienii pro-Kremlin. Cel de-al doilea lucru pe care l-am făcut este creșterea cu 3 milioane de euro a bugetului pentru comunicarea externă în afara UE, adică exact în țări precum Republica Moldova. Sunt multe lucruri bune care se fac din fonduri europene, dar oamenii trebuie informați. De asemenea, am reușit să creăm o linie bugetară separată pentru comunicarea strategică. Am vrut să punem 800 de mii de euro pentru această linie. Suma nu este uriașă, dar este un început de schimbare a gândirii la nivelul UE”, a conchis Siegfried Mureşan.

Lilia Zaharia

Stopfals.md