{article.prettyCreatedAt} {article.views}
{article.title}Falsuri recente
Războiul informațional este instrumentalizat prin trei niveluri distincte de acțiune. Cel mai insidios nivel și care vizează componente destul de subtile ale propagandei este PsyOps – operațiuni psihologice complexe. Aici vorbim și de o capacitate mult mai mare de penetrare a sistemului psihologic defensiv al unei comunități umane, a credințelor, al mitologiei naționale, a temerilor profunde.
Obiectivele asumate în cadrul PsyOps sunt atinse prin utilizarea dezinformărilor digitale, experți și personalități notorii la nivelul societății. Totuși, nu trebuie să plecăm de la premisa că obiectivul final constă în informația în sine, ci să studiem cu o mai mare atenție crearea și manipularea contextului pentru o reacție publică emoțională în raport cu un eveniment/fapt social anticipat să apară.
Practic, având un public expus la astfel de narațiuni false se poate ajunge și la accesarea la nivel subtil al subconștientului publicului expus și la crearea unor modele de gândire prin repetarea narațiunii mascate într-un context aparent neutru. Îl vom denumi, generic, „conținut latent” – mesajul care nu este imediat sesizabil, ceea ce este „ascuns”.
Astfel de „mesaje” pot fi identificate și în cadrul secțiunii DIASPORĂ de pe site-ul de propagandă pro-Kremlin – ro.Sputnik.md, unde am reușit să identific o serie de narațiuni, idei alternative, diseminări a neîncrederii, promovarea și validarea unor informații false și/sau parțial adevărate care să fie acceptate la nivelul subconștientului ca percepții ale adevărului („realitatea alternativă construită”). Tot aici sunt construite contextele în care narațiunile dezinformatoare sunt prezentate, iar pentru a le extrage am utilizat tehnica analizei de conținut – o modalitate cantitativ-calitativă de studiere și identificare a conținutului latent al unei comunicări încă în perioada celui de al Doilea Război Mondial (cum e cazul propagandei mascate din publicația americană The Galilean descoperite în urma analizei de conținut a articolelor în acord/dezacord cu principalele teme ale propagandei naziste).
Prin acest studiul de caz mi-am propus să analizez toate articolele publicate la secțiunea DIASPORA de pe Sputnik în perioada 1 septembrie 2017 – 28 februarie 2018 (6 luni), utilizând o grilă prestabilită de analiză a „contextului construit” pe trei variabile: POZITIV, NEUTRU ȘI NEGATIV. Pe baza acestuia, am elaborat o formulă de indice a „contextului construit” negativ și pozitiv:
ICCa = x negativ/y neutru * 100 și ICCb = z pozitiv/y neutru * 100
unde:
ICCa – indicele contextului construit negativ
ICCb – indicele contextului construit pozitiv
x negativ – numărul de materiale prezentate în context negativ pentru subiect
z pozitiv – numărul de materiale prezentate în context pozitiv pentru subiect
y neutru – numărul de materiale prezentate în context neutru pentru subiect
Pe lângă „indicele de context”, am realizat o listă cu termeni conecși cu conceptul „românii de pretutindeni” și frecvența apariției lor pentru a elabora un clasament al ponderilor din întreg eșantionul analizat (133 de articole). Astfel, am folosit următorii termeni: „etnici români”, „comunitate românească” și „diaspora”.
E o parafrază a celebrului joc, numai că de această dată vom aborda câteva aspecte esențiale din secțiunea DIASPORĂ a Sputnik.
În primul rând, presa din România a semnalat publicul cu privire la finanțatorii și coordonatorii acestui portal de opinii zise „știri” de comunicare ale Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei. Despre această „sursă” de propagandă cu sediul în R. Moldova s-a scris pe HotNews și pe blogul jurnalistului Lucian Mîndruță.
Țin să menționez doar că portalul este înregistrat de „Rossiya Segodnya” SRL, al cărei reprezentant este Vladimir Novosadiuc. Acesta, împreună cu soţia sa, Rita Ţvic, sunt şi cei care au intermediat preluarea Euro TV şi Alt TV în vara anului 2014, de către omul de afaceri şi actualul primar de Orhei, Ilan Shor. Rita Ţvic este fondatoarea „Klassika Media” SRL și fondatoarea „Media Resurse” SRL şi „Alternativ-TV” SRL, gestionarele Euro TV şi Alt TV.
În al doilea rând, motivul pentru care propaganda pro-Kremlin și-a stabilit drept grup-țintă românii de pretutindeni (inclusiv românii din R. Moldova plecați la muncă în străinătate) e de la sine înțeles. E vorba despre o comunitate fragilă și sensibilă la influențele externe, având o relație fragmentară cu spațiul informațional de limbă română. Pe de altă parte, autorii (foști politicieni, bloggeri obscuri și jurnaliști marginali) se pare că au în fișa postului de a-și populariza cât mai mult propriile materiale pe diverse grupuri de discuții pe rețele sociale, în special ale diasporei.
Așa se explică și diferențele constatate la numărul de accesări ale articolelor din această secțiune. De la circa 60 de accesări (articole cu un conținut neutru) la peste 5400 (în cazul unor materiale propagandistice de impact). Materialele pentru DIASPORĂ sunt semnate fie de redacție (Sputnik), fie de autori mai mult sau mai puțin obscuri și controversați:
ȘTIRI DIN DIASPORĂ ocupă doar o coloană mai mică în partea dreaptă a paginii, însă la o analiză mai atentă vom constata că articolele se rotesc în jurul unor narațiuni de dezinformare prestabilite, camuflate evident în „noutăți” preluate de pe diverse site-uri străine, inclusiv de pe site-urile comunităților românești din afară:
Totuși, în intervalul de timp 1 septembrie 2017 – 28 februarie 2018 am identificat trei dosare-temă principale:
Ceea ce indică trei priorități ai propagandei pro-Kremlin împrăștiată pe grupurile românilor de pretutindeni pentru a inocula narațiuni paralele, reinterpreta realitatea într-o formă exagerată și dirijată prin „construirea contextului”, condiționând în același timp publicul vizat să acceseze propriile emoții fundamentale – frică, umilință, speranță. Ori, Mesajele transmise pe un fundal emoțional sunt mult mai ușor memorizate și reproduse de către grupul-țintă.
PrtScr după o știre pe tema presupusei „lichidări” a școlilor românești din Ucraina
Sursa: Sputnik.md
Se poate spune, așadar, că există anumite teme de contextualizare negativă a situației românilor aflați peste hotare, în schimb se omite orice referințe față de situația românilor originari din R. Moldova și aflați la muncă semi-legală în Rusia, aceștia practicând o muncă sezonieră în condiții mult mai precare.
Cultivarea animozității românilor din diaspora față de guvernul de la Kiev și George Soros urmărește pași concreți în a identifica, scoate din context, eticheta și disprețui.
Toate cele 133 de articole de la secțiunea DIASPORĂ fusese ordonate și analizate în mod cronologic după conceptele asociate cu românii de pretutindeni: „etnici români”, „comunitate românească” și „diaspora”. De asemenea, în urma analizei de conținut, contextul în jurul căruia fusese construită narațiunea era clasificat în trei categorii: neutru (când avem un context neutru al narațiunii), negativ (când știrea relatează despre subiect într-un context negativ) și pozitiv (când în știre identificăm o narațiune pozitivă în raport cu subiectul).
Astfel, am reușit să identific următoarea pondere a articolelor de pe Sputnik publicate la secțiunea DIASPORĂ:
| Context | Număr de articole |
| NEUTRU | 65 |
| NEGATIV | 54 |
| POZITIV | 14 |
| TOTAL | 133 |
Ponderea articolelor publicate pe Sputnik după „contextul construit”
De aici reiese că aproape unul din două articole din această secțiune avea un context neutru folosit cu scopul de a masca narațiunile și contextele construite negativ, după cele 12 teme de propagandă identificate anterior.
De asemenea, în aproape 4 din 10 articole despre diasporă am identificat contexte construite negativ. De exemplu: „o bandă de români terorizează Italia”, „aderarea României la UE a adus adevărate drame pentru români” sau „Ucraina va lichida școlile românilor din regiunea Cernăuți” etc.
Doar unul din zece articole era prezentat într-un context pozitiv pentru românii de pretutindeni, majoritatea despre ajutoarele sociale, beneficiile, facilități etc. pe care cetățenii români (deci europeni) le pot accesa în țările gazdă.
Totuși, ponderea contextelor nu poate relata prea multe despre propaganda mascată, așa că am folosit cei doi indici ai contextului construit negativ și pozitiv. Astfel, în cazul indicelui construit negativ (ICCα) am obținut valoarea de 83,7, iar la cel pozitiv (ICCβ) – 21,53. Astfel, indicele contextelor negative este mai mare decât cel al contextelor pozitive de aproape patru ori! Quod erat demonstrandum. Sputnik folosește propaganda mascată în contexte construite neutru și pozitiv. De fapt, conținutul latent este unul negativ”.
Dacă analizăm frecvența publicării articolelor la secțiunea DIASPORĂ din septembrie 2017 până în februarie 2018, vom constata că numărul acestora crește spectaculos din ianuarie 2018.
Distribuirea numărului de articole publicate de Sputnik la secțiunea DIASPORĂ
Dacă în 2017, numărul de articole publica pe lună varia între cifrele 21-4, în 2018 redacția a hotărât să pună un accent mai mare pe secțiunea DIASPORĂ, intercalând articole din alte secțiuni și mărind numărul de articole realizate de diverși contribuitori.
Din totalul de 133 de articole, 9 (6,8%) nu au nicio legătură cu diaspora sau românii de pretutindeni, intrând mai degrabă la categoria diverse sfaturi utile, fotbal, sau politică internă. De exemplu: „Atac la ”rezistenţi”. ”Au confiscat tineretul şi societatea civilă””, „Tudose, acțiune gravă pentru România – sau regie cu ungurii. Caz pentru SRI” etc.
Din multitudinea de termeni conecși cu conceptul „românii de pretutindeni”, pe sputnik sunt utilizate cel mai des „diaspora” (34 mențiuni) și „comunitate românească” (19 mențiuni). Am reușit să identific doar 9 mențiuni cu „etnici români”. Autorii de pe Sputnik evită să utilizeze acest termen, în favoarea altor două: „români și moldoveni”, inoculând ideea existenței etniei moldovenești în Ucraina, diferită de etnia română.
Mostre de propagandă despre existența așa-numitei „etnii moldovenești” publicată pe Sputnik
Sursa: Sputnik.md
Totuși, promovarea deschisă a moldovenismului nu reprezintă un obiectiv al agenției Sputnik, așa-numiții jurnaliști preferând să utilizeze mai mult „accidental” termenii „moldovenii și românii” fie în știri cu referire la situația din Ucraina, fie la diaspora din Occident.
În schimb, prin monitorizarea atentă a articolelor publicate în dosarul „Ucraina lichidează școlile cu predare în limba română” s-au putut identifica o frază-clișeu regăsită în aproape toate materialele: „Reamintim că pe 5 septembrie, Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o serie de modificări a legii învățământului care presupune lichidarea tuturor școlilor cu predare în limbile minorităților etnice”. De fapt, observația făcută de redacția Sputnik este scoasă din context și recontextualizată intenționat într-o manieră negativă, dar fără surse și referințe credibile. Obiectivul neasumat constă în demonizarea guvernului de la Kiev (considerat de propaganda pro-Kremlin ca fiind ilegitim) în fața publicului din România. Practic, opinia reprezentanților românilor din statul vecin devine neglijabilă, iar narațiunea anti-ucraineană capătă automat un argument forte mai ales în rândul publicului cu viziuni naționalist-conservatoare din România și Republica Moldova. Cele mai des utilizate tehnici de dezinformare în acest caz sunt: prezentarea unilaterală și selectivă a faptelor și scoaterea din context.
Pe de altă parte, articolele despre situația românilor stabiliți în statele UE (Italia, Spania, Marea Britanie etc.) reflectă incidente particulare generalizate ca „drame colective” ale românilor din afară.
De exemplu, în știrea publicată pe 29 decembrie 2017 cu titlul „A plecat în străinătate și a murit singură, pe o targă de urgenţă” cititurului îi este sugerată ideea că românii plecați la muncă în Spania sunt tratați prost. Articolul este deschis cu o remarcă tragică: „A plecat din România și a murit în Spania, singură, pe un pat în spital”, urmând o descriere a unui incident nefericit petrecut la un spitalul public din Ubeda în urma căruia o bătrâna originară din România, Aurelia Doina, a decedat în sala de așteptare.
Informații contradictorii prezentate în cadrul unui material publicat pe Sputnik la secțiunea „DIASPORĂ”
Sursa: Sputnik.md
Autoarea materialului aparent obiectiv lasă să se strecoare o remarcă subiectivă: „…motivul fiind de-a dreptul unul hilar: femeia era însoțită”, chiar dacă la începutul articolului și în titlu autoarea menționa că bătrâna murise „singură, pe un pat de spital”. Niciun cuvânt despre contextul în care s-a produs incidentul și despre faptul că personalul spitalului San Juan de la Cruz din Ubeda este suprasolicitat mai ales în prag de sărbători când crește numărul de pacienți, mai ales vârstnici, care prezintă diverse afecțiuni cronice. Desigur că autoarea articolului putea să se documenteze mai detaliat și din materialul publicat de El Mundo.
Sursele menționate de „autorii” de pe Sputnik variază, de la site-uri obscure (unele inactive în prezent), până la agenții de știri consacrate, site-uri ale românilor de pretutindeni din Italia și Spania, precum și alte materiale scrise de „editorialiști” afiliați portalului de „știri”. Totuși, foarte puține articole respectă normele jurnalistice – editorii menționând doar o singură sursă și construind mult mai ușor contexte negative, manipulând cititorii indirect prin clișee și stereotipuri repetate sistematic.
Mașinăria de propagandă Sputnik operează în cazul știrilor despre „DIASPORA” după binecunoscutul tipar: repetiția neobosită a acelorași contexte, pentru ca oamenii să se obișnuiască cu ele și să nu le primească prin intermediul rațiunii, ci al emoțiilor.
Aici logica propagandiștilor e simplistă: cu cât mai mult ne enervăm, cu atât tindem să dăm crezare minciunilor propagate.
Autor - Nicolae Țîbrigan*
*Nicolae Țîbrigan este licenţiat în Sociologie la Universitatea din Bucureşti, absolvent al masterului de Studii de securitate din cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti. În prezent este înscris la Şcoala doctorală de Sociologie. Începând cu 2013 devine asistent de cercetare la Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române.
Relevant
Comments 0