Pe toată durata mandatului său de președinte, Igor Dodon a transmis cu regularitate mesaje de laudă și de mulțumire pentru Federația Rusă, în multe cazuri dezinformând prin date și cifre scoase din context și interpretate tendențios. În paralel, atât el, cât și colegii săi din Partidul socialiștilor, dar și instituțiile media cu politică editorială pro-PSRM și pro-Kremlin au promovat mesaje denigratoare și speculații despre Uniunea Europeană, Acordul de Asociere UE-RM, dar și despre NATO.

În martie 2016, încă înainte de a fi ales în funcția de președinte, Igor Dodon a declarat la emisiunea „Moldova în Direct” de la postul public de televiziune Moldova 1 că Acordul de Asociere Moldova-UE a fost semnat „în condiții neavantajoase”. La aceeași emisiune, el a prezentat Federația Rusă ca salvator al Republicii Moldova: „Eu personal și PSRM pledez pentru relații bune cu UE și relații de parteneriat strategic cu Federația Rusă. Cred că fără un parteneriat cu Rusia, Moldova nu poate să-și rezolve nici problemele sociale, nici economice”.

Imediat după preluarea mandatului, Igor Dodon a mers la Moscova, unde s-a întâlnit cu mai mulți oficiali ruși, reiterându-și poziția față de Acordul de Asociere UE-RM. Portalul Sputnik.md a titrat atunci: „Igor Dodon la Moscova: Vrem renegocierea acordurilor cu Uniunea Europeană”. În acel articol, portalul afiliat Kremlinului accentua scepticismul lui Dodon vizavi de relațiile Moldovei cu comunitatea europeană. „Noi înțelegem care sunt realitățile geopolitice din prezent, înțelegem că sunt în vigoare anumite acorduri pe care Moldova le-a semnat cu Uniunea Europeană. Noi considerăm că acestea au fost semnate pripit în 2014 și pledăm pentru niște acorduri noi”, a declarat Igor Dodon la întrevederea cu președinta Consiliului Federației Ruse, Valentina Matvienko.

Mesajul fals 1: Acordul a stricat relațiile comerciale cu Rusia

Mesajul că UE a dăunat comerțului Republicii Moldova a fost transmis constant de Igor Dodon pe parcursul întregului său mandat prezidențial. În vara anului 2017, el a participat la cel de-al XXI-lea Forum Economic Internaţional din Sankt Petersburg, unde a ţinut un discurs și a criticat vehement apropierea R. Moldova de UE. Printre altele, el a spus că R. Moldova a pierdut 2/3 din exporturile sale către Federația Rusă. „Preluând principiile globalizării, în 2014 Moldova a semnat Acordul ocult de Asociere cu Uniunea Europeană și a creat o zonă de comerț liber, care a impus condiții asimetrice în favoarea producătorilor din Uniunea Europeană. Ne-au promis râuri de lapte și miere. Au trecut trei ani și iată rezultatul: ne-au inundat piața moldovenească cu mărfurile europene, am pierdut 2/3 din exportul spre Rusia, investițiile străine s-au redus de câteva ori, a crescut esențial nivelul corupției”, l-a citat pe I. Dodon postul de televiziune NTV Moldova, deținut de deputatul și președintele fracțiunii PSRM în Parlament Corneliu Furculiță.

Această informație este falsă. O analiză publicată anterior de portalul Stopfals.md, așa-zisa „invadare” a pieței interne cu mărfuri europene este o manipulare, iar datele oficiale arată contrariul. Atât volumul importurilor din țările UE, cât și cel al importurilor din Federația Rusă au înregistrat scăderi începând cu anul 2014. Astfel, în intervalul 2014-2016, volumul importului din țările UE s-a redus cu peste 593 de milioane de dolari, iar din Federația Rusă – cu peste 182 de milioane de dolari. Iar încercarea lui Dodon să pună „creșterea esențială a nivelului corupției” pe seama Acordului de Asociere cu UE este un fals și mai mare, în condițiile în care tocmai Uniunea Europeană a ajutat R. Moldova în lupta cu corupția, însă guvernarea din acea perioadă doar a mimat reformele.

Mesaj fals 2: Europa nu este interesată de produsele moldovenești

Captură foto

În anul 2018, presa rusă și persoane din anturajul lui Igor Dodon au continuat să manipuleze cu date și cifre referitoare la Acordul de Asociere. Postul TV de stat din Rusia „Россия 1” a difuzat reportajul „Запрещенный репортаж Россия-1: „Сделано в Молдавии": Европа не заинтересована” (în traducere: „Reportajul Rossia 1 interzis: „Fabricat în Moldova”: Europa nu este interesată”), în care se afirmă că Moldova exportă în Rusia cea mai mare cantitate de fructe și legume, în pofida existenței Acordului de Asociere UE-RM. Autorul „a omis” însă să indice valoarea acestor exporturi. Datele statistice oficiale, analizate atunci de portalul Stopfals.md arată că, în prima jumătate a anului 2017, țara noastră a exportat în UE fructe în valoare de circa 51 de milioane de dolari, față de 36 de milioane de dolari obținuți din exportul fructelor în țările Comunității Statelor Independente (CSI). Reportajul manipulator al postului „Россия 1” a fost preluat și promovat de câteva portaluri pro-PSRM din Moldova: 1News.md, Bloknot-moldova.md, Press.try.md. Coincidență sau nu, dar protagonistul reportajului difuzat de Rossia 1 a fost Mihail Vladicescu, directorul Fabricii de Conserve din Călărași, care este și cumătrul lui Igor Dodon.

În vara anului 2018, Igor Dodon revine cu „probe” că Acordul de Asociere dăunează exporturilor Republicii Moldova, publicând pe pagina sa de Facebook un comentariu în care afirmă că în primele cinci luni ale acelui an în Rusia au fost exportate cantități mai mari de fructe și pomușoare față de cele exportate pe piața europeană.

Citându-l pe Dodon, Sputnik.md a afirmat că „UE n-are nevoie de fructele și pomușoarele moldovenești”. Gheorghe Gaberi, directorul de atunci al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a precizat pentru Stopfals.md că această declarație este speculativă, iar țările membre UE au investit în ultima perioadă tocmai în proiecte de modernizare și dezvoltare a sectorului agriculturii, în special de păstrare a fructelor și pomușoarelor.

Federația Rusă, „o piață prietenoasă”

În contrast, Federația Rusă este prezentată de Igor Dodon de fiecare dată ca o piață prietenoasă, chiar dacă autoritățile ruse au impus embargouri și alte piedici în calea exportatorilor. Pe durata întregului său mandat, Dodon a folosit această situație în scop politic și electoral, lăudându-se periodic că a convenit cu partea rusă o nouă prelungire cu șase luni a eliminării taxelor de import pentru unele produse moldovenești. Reamintim că aceste taxe au fost impuse de Guvernul de la Moscova în iulie 2014 după ce R. Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE, iar experții economici au declarat pentru portalul Stopfals.md că aceasta a fost o măsură politică, prin care Rusia a pedepsit Moldova pentru apropierea de Occident.

Creditul rusesc, o altă nadă electorală

Un alt motiv de elogiere a Federației Ruse de către Igor Dodon l-a constituit controversatul credit rusesc, despre care s-a anunțat inițial că este destinat pentru drumuri și infrastructură, iar ulterior guvernanții au speculat că ar fi pentru pensii și salarii bugetarilor. Portalul Stopfals.md a analizat și a dezmințit declarațiile speculative ale demnitarilor moldoveni despre destinația creditului rusesc din noiembrie 2019 până la 24 aprilie 2020. Nici după decizia Curții Constituționale, prin care unele prevederi ale acordului de credit au fost declarate neconstituționale, Igor Dodon nu a renunțat să promită că Rusia va oferi acești bani, afirmând recent că cele 200 mln euro de la ruși ar putea ajunge în Moldova până la sfârșitul anului.

Captură foto/Facebook.com

Expertul economic Veaceslav Negruța afirmă că Dodon folosește acest credit inexistent la momentul actual pentru a se promova și a-și lustrui imaginea în campania electorală.

Mesaj fals 3: NATO – pericol pentru statalitatea Republicii Moldova

Un alt narativ promovat intens atât de Igor Dodon, cât și de către deputații socialiști și de presa pro-Kremlin din Moldova este cel împotriva NATO. În anul 2017, într-o postare pe Facebook, el afirma că existența Oficiului de legătură al NATO la Chișinău reprezintă un pericol pentru statalitatea Republicii Moldova: „Deschiderea la Chișinău a Biroului de Legătură al NATO constituie un prilej de mare îngrijorare. Graba cu care Guvernul Republicii Moldova acționează în acest sens comportă riscuri sporite pentru securitatea națională a statului. Desigur, această activitate distructivă a Guvernului și a majorității parlamentare nu are menirea să consolideze suveranitatea, integritatea teritorială și independența Republicii Moldova”. Ulterior, Dodon a precizat că deschiderea Oficiului de legătură NATO la Chișinău ar fi o provocare din partea partenerilor Republicii Moldova și nu un ajutor în soluționarea conflictului transnistrean.

Și deputatul socialist Bogdan Țîrdea a atacat de mai multe ori NATO. La începutul anului 2019, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, Țîrdea a declarat la o conferință de presă că „toate statele NATO au acte teroriste”, „colaborarea țării noastre cu NATO ne pune bugetul pe brânci” și „70 la sută din cetățenii moldoveni sunt împotriva NATO”.

Afirmațiile deputatului sunt contrazise de datele oficiale care arată că în ultimii ani NATO a investit câteva milioane de lei în proiecte de dezvoltare din țara noastră, participarea militarilor moldoveni la exerciţii în afara ţării a fost finanţată de ţările-partenere sau membre NATO, iar indicele terorismului din unele țări NATO (cum ar fi Spania, Belgia, Grecia sau Germania) este chiar mai mic decât cel din Rusia.

Declarațiile lui Igor Dodon și ale lui Bogdan Țîrdea coincid cu narativul pro-Kremlin că NATO este un pericol pentru neutralitatea altor state. De fapt, cooperarea dintre Republica Moldova și NATO se bazează pe respectarea neutralității constituționale a Moldovei, iar obiectivul principal al acestei cooperări este susținerea eforturilor de reformare și modernizare a structurilor și instituțiilor de apărare și securitate ale R. Moldova.

Lilia Zaharia

Stopfals.md

VEZI ȘI: Mandatul de patru ani al lui Igor Dodon: ajutoare din Vest, laude pentru Est (II)