Context: La 17 septembrie 2017 partidele de opoziție Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Liberal-Democrat au organizat o acțiune de protest în fața Parlamentului, cerând abrogarea modificărilor sistemului electoral, a prevederilor legislative privind transformarea în datorie de stat a banilor dispăruți în urma fraudei bancare, dar și acces periodic pentru opoziție în emisia televiziunii naționale. Ei au scandat lozinci anti-guvernare, împotriva Partidului Democrat și a liderului acestuia, Vladimir Plahotniuc, dar și împotriva președintelui Igor Dodon. După ce au manifestat în fața Legislativului, protestatarii au mers în marș până la sediul Televiziunii publice Moldova 1. Acolo, un microbuz despre care organizatorii au spus mai târziu că ar fi transportat echipamentul de sonorizare a manifestației a ajuns, prin mulțime, în fața cordonului de polițiști. Acest fapt a fost comunicat presei de către poliție drept „o încercare de a rupe cordonul de polițiști”

La Publika TV, Canal 2 și Prime TV știrile despre proteste au avut, cu mici excepții, același conținut și aceeași abordare. În lead, care trebuie să conțină esența știrii, jurnaliștii au vorbit despre faptul că la protest a venit un număr mic de oameni și că la sediul televiziunii naționale au avut loc ciocniri cu poliția. La Publika TV și Canal 2 nu s-a anunțat esențialul: care sunt nemulțumirile protestatarilor și ce revendicări au. La Prime TV s-a anunțat că a fost un protest împotriva votului mixt.

A avut loc astfel o schimbare de accente: jurnaliștii nu au reflectat protestul ca pe un eveniment (normele profesionale spun că jurnalistul redă fapte și nu opinii în știri) și nu au relatat ce, unde, când și de ce s-a întâmplat, ci au creat un nou fapt – numărul de participanți – în jurul căruia au construit știrea.  Aprecierea numărului de participanți este de fapt o opinie a jurnaliștilor. Or, nimeni dintre organizatori sau participanți la protest nu a făcut o astfel de apreciere, iar cifra propriu-zisă enunțată de aceste posturi – o mie de oameni, iar în alt caz 1500 de oameni – nu a fost raportată la vreo sursă (poliție sau organizatori).

Faptele au fost prezentate selectiv, iar sursele, la fel, au fost selectate în funcție de scopul reporterilor. Astfel, în știri nu s-a regăsit nici un fragment din discursurile vorbitorilor de pe scena manifestației și nici o ambianță cu scandările participanților. De asemenea, reporterii nu au intervievat manifestanții pentru a vedea de ce au venit la protest, în schimb au inclus fragmente cu mesaj exclusiv negativ, în care unii manifestanți enervați adresau injurii la adresa echipei de filmare.

La fel, drept surse pentru știre au fost folosiți și oameni din stradă, nemulțumiți de ambuteiajele generate de marșul manifestanților.

Astfel, prin text, fragmente video și imagini selectate au fost realizate știri cu un mesaj defavorabil, care aruncau o lumină negativă asupra organizatorilor și participanților la protest, fără dreptul la replică al celor vizați. Reporterii nu au solicitat reacția liderilor manifestației. În consecință, știrile au fost manipulatoare și lipsite de echilibru.

Imaginile cu care au fost acoperite știrile au fost filmate de o manieră specifică, astfel încât întreaga mulțime de oameni sau coloana care se îndrepta spre televiziune să nu nimerească în cadru. Au fost difuzate imagini filmate cu drona, de sus, în care se vedeau, pe carosabil, câțiva oameni, pentru a întări vizual afirmația din text despre numărul mic de participanți. În acest caz a avut loc o manipulare prin imagini.

În consecință, telespectatorii celor trei posturi au aflat că protestatarii au fost puțini și agresivi – aceasta este imaginea construită de reporteri. Nu au aflat însă de ce au ieșit din nou în stradă, ce i-a nemulțumit, care le-au fost revendicările, ce au scandat, cum au argumentat liderii opoziției protestul și ce reacție au avut aceștia la incidentele cu poliția. Jurnaliștii au însă datoria profesională de a reda faptele echidistant și de a reflecta cât mai fidel realitatea.

Posturile RTR, NTV și Accent TV nu au reflectat evenimentul în ziua în care s-a produs, întrucât nu au jurnale de știri duminica.

RTR a consemnat evenimentul a doua zi, printr-o știre scurtă, format text și imagini, care a inclus principalele informații despre manifestație.

La fel, Accent TV a transmis o știre scurtă a doua zi, în care informația a fost prezentată fragmentar și incomplet, fiind omise o parte din fapte – revendicările manifestanților, comentariile liderilor – protestatarii fiind prezentați drept violenți: „Protestele organizate de Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate nu s-au lăsat fără consecințe” este prima propoziție din știre. Fără să facă trimitere la o sursă concretă, reporterul a anunțat că 4 polițiști au fost răniți: „Potrivit informațiilor, în timpul acțiunilor desfășurate în fața sediului televiziunii publice Moldova 1, patru polițiști au fost răniți după ce un microbuz a încercat să spargă cordonul poliției”.Această informație poate fi pusă la îndoială, deoarece nu s-a făcut trimitere la o sursă concretă. Putem deduce că reporterii nu au avut grijă să ofere publicului o informație credibilă, ci să accentueze ideea că protestatarii sunt agresivi și atacă polițiștii.

Ca și în cazul Publika TV, Canal 2 și Prime TV, nu s-a anunțat ce revendicări au avut manifestanții și cu ce mesaje au venit la Parlament și în fața sediului televiziunii publice, și nici cum au comentat organizatorii incidentul de la televiziune.

Jurnal TV a transmis, cu pauze, evenimentul în direct. A doua zi, în ediția de știri, manifestația a fost prezentată cu un anumit dezechilibru al surselor în favoarea manifestanților, fiind alocat un spațiu impunător fragmentelor din discursurile celor de pe scenă, vox-urilor din mulțime și detaliilor, uneori minore, de la eveniment.

Agenția Sputnik.md nu a reflectat evenimentul pe parcursul zilei, în schimb seara a transmis o știre scurtă despre incidentul de la TV Moldova 1, când poliția a anunțat că un microbuz „a intrat an mulțime”. Incidentul nu a fost încadrat în contextul corespunzător, iar reporterii nu au explicat ce fel de protest a avut loc sau de ce manifestanții se aflau la sediul televiziunii. Astfel, informația a fost prezentată fragmentar și selectiv: în baza ei cititorii nu și-au putut forma o opinie clară asupra celor întâmplate.

Ziarul Național.md și Deschide.md au transmis știri despre eveniment în ziua protestului, folosind video în direct și respectând, în general, normele de relatare a faptelor.

Portalul Noi.md a transmis două știri: una în care a anunțat că protestul ar urma să aibă loc și a doua, în care jurnaliștii au redat un comunicat al poliției despre microbuzul care ar fi intrat în mulțime, la care au adăugat o secvență video de la Publika TV. Astfel, evenimentul a fost reflectat fragmentar și selectiv, o bună parte din fapte fiind ignorate.

În concluzie, puține dintre instituțiile media monitorizate au reflectat faptele în conformitate cu normele de relatare. O parte din ele au transmis unilateral (a lipsit comentariul organizatorilor) informații doar incidentul cu microbuzul de la televiziune, iar altă parte s-a concentrat pe identificarea elementelor care ar discredita organizatorii și participanții.

Viorica Zaharia, expertă media

____________________________

Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul Campaniei media împotriva informației false și tendențioase STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).