„Sărac intri în UE, sărac rămâi. România e un exemplu, iar bulgarii sunt în cel mai mare risc de sărăcie din Europa”, a scris fostul jurnalist Valeriu Reniță, făcând referire la ultimele date anunțate de serviciul de statistică al Uniunii Europene, Eurostat, despre riscul de sărăcie și excludere socială. S-a sugerat astfel că aderarea la UE ar fi zadarnică și nu ar aduce beneficii pentru R. Moldova. Declarația, preluată pe rețele și de unele site-uri, nu corespunde adevărului. Datele Eurostat arată că deși se clasează în continuare pe primele locuri în rândul țărilor cu risc de sărăcie, România și Bulgaria și-au redus semnificativ, după aderare, numărul populației aflate în acest risc.

În postarea sa, Valeriu Reniță citează date preluate de pe Timpul.md, dar care a apărut și pe alte numeroase site-uri la data de 4 mai: „29% din populația Bulgariei este expusă riscului de sărăcie și excluziune socială. Acest lucru plasează țara pe primul loc în ceea ce privește persoanele care trăiesc la limita sărăciei printre țările Uniunii Europene, potrivit unui studiu Eurostat pentru anul 2025, citat de agenția Sega. Românii sunt pe locul 3 la risc de sărăcie în UE. Aproape 1,9 milioane de bulgari trăiesc în gospodării aflate în risc de sărăcie, privațiuni materiale și sociale severe sau intensitate foarte scăzută a muncii. Aceste date indică faptul că numărul acestor persoane în Bulgaria este mai mare decât media UE – 20,9% sau 92,7 milioane de persoane pentru anul 2025”. Reniță a tras concluzia: „Sărac intri în UE, sărac rămâi”.

Afirmația a devenit subiect de știre pentru Комсомольская Правда в Молдове, care a fost preluată de resursele online ale Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Subiectul a fost publicat și de canalele de social media Primul în Moldova, cunoscute pentru dezinformare constantă.

Ce arată datele Eurostat

Serviciul de statistică al UE, Eurostat, a publicat pe 30 aprilie 2026 datele anuale despre riscul de sărăcie și excludere socială în țările membre. Pentru 2025, aceste date arată că 92,7 milioane de oameni (20,9% din totalul populației UE) se află în acest risc (a se vedea tabelul de mai jos). Dintre state, Bulgaria are cei mai mulți oameni în risc de sărăcie, pe locul doi situându-se Grecia, iar pe trei – România.

Prezentarea doar a acestor date, fără a oferi context, este manipulatoare și creează percepții false.

După aderarea la UE, atât Bulgaria, cât și România și-au redus cu mult numărul populației aflate în risc de sărăcie. Datele Eurostat din 2008 și până în 2025 arată că în 2008, adică la un an după aderare, Bulgaria avea 44,8% din populație în risc de sărăcie și excludere socială;  în  2017 acest procent a scăzut până la 38.9%, iar în 2025 a constituit 29%.

Similar, România a avut în 2008 44,2% din populație în acest risc; în 2017 procentul s-a redus până la 35.7%, în 2025 având doar 27.4% din populație în risc de sărăcie.

Extras din Raportul sintetic al Eurostat destinat presei

După datele sistematizate pentru anii 2017-2025 (tabelul de mai jos) se poate urmări oscilația țărilor de pe primele locuri în calasamentul riscului – Bulgaria, România și Grecia. România, de exemplu, a ajuns în 2025 pe locul 3, unde nu s-a mai aflat până acum, ceea ce vorbește despre progrese în reducerea riscului de sărăcie în rândul populației.

Date colectate de StopFals.md din comunicatele publice ale Eurostat

Expertă în economie: „UE oferă cadrul și resursele, dar rezultatele depind de cum le utilizează fiecare stat”

Mihaela Sirițanu, expertă asociată în economie politică, relații internaționale, politică și alegeri la organizația WatchDog, califică etichetarea „sărac intri în UE, sărac rămâi” drept una care „ignoră complet evidența empirică”.

Potrivit ei, analiza datelor Eurostat arată o dinamică mult mai nuanțată: „România și Bulgaria au implementat politici macroeconomice și sociale care au redus expunerea la risc de sărăcie de la aproximativ 44% în 2008 la 27% si 29% respectiv în 2025. Această scădere de 15-17 puncte procentuale pe o perioadă de 17 ani reflectă convergența economică și instituțională tipică pentru economiile din Sud-Estul Europei în cadrul uniunii. Totuși, mecanismele acestui proces sunt duale: pe de o parte, statele membre au fost responsabile pentru designul și implementarea politicilor de protecție socială, ocupare și capital uman: pe de altă parte, accesul la fondurile de coeziune, stabilitatea macroeconomică și integrarea în piața unică au creat oportunitățile structurale care au făcut aceste politici eficiente”.

Mihaela Sirițanu explică în continuare că diferența dintre Bulgaria și România, care au avut puncte de plecare similare, sugerează că factorul determinant rămâne calitatea guvernării și capacitatea instituțională locală: „Cu alte cuvinte, UE oferă cadrul și resursele, dar rezultatele depind de cum le utilizează fiecare stat. Concluzia nu este că Europa pauperizează, ci că succesul reducerii sărăciei este o responsabilitate partajată, unde politicile interne prevalează, dar nu se pot materializa fără suportul structural european”.

Viorica Zaharia,

Stopfals.md

Следи за нами в Facebook, Instagram, Telegram и TikTok.

Ты oбнаружил(а) фейк в средствах массовой информации или в социальных сетях?

Сообщи об этом на https://semnale.stopfals.md/ru