Într-un video devenit viral pe TikTok se afirmă că NATO ar urma să instaleze un laborator biochimic în perimetrul bazei militare de la Băcioi, pe care o construiește în prezent Ministerul Apărării. Această informație este falsă. Portalul Stopfals.md a aflat că „laboratorul NATO” la care se face referire este, de fapt, un laborator mobil de analize din gestiunea Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) și este folosit exclusiv în scopuri civile. Zvonurile privind „laboratoarele biochimice NATO” revin periodic, fiind parte a narațiunilor propagandei pro-Kremlin.

„După începerea războiului din Ucraina, astfel de biolaboratoare au fost aduse din Ucraina în Republica Moldova. (...) Conform legislației SUA, americanii nu au dreptul de a deschide aceste laboratoare pe teritoriul SUA. Astfel, acestea sunt deschise în țările noastre: Moldova, Ucraina, Georgia, Kazahstan, peste tot în jurul Rusiei” (în original: «После начала войны в Украине, такие биоматериалы были привезены с Украины в Молдову. (...) Американцы, в соответствие с американским законодательством, не имеют право, на территории США, открывать подобного рода лаборатории. Вот они их и открывают по нашим странам: на Украине, в Молдове, Грузии, Казахстане, и всё вокруг России»), spune bărbatul care apare în videoul publicat pe 5 decembrie 2023 de utilizatorul „aurel.670” și care a acumulat, timp de o lună, peste 90.000 de afișări pe TikTok. „Uitați-vă sub ce pretext binevoitor a fost deschis (n. r. - laboratorul): ca să distrugă pesticidele. (...) Și nu mă va mira dacă pe teritoriul bazei care se construiește lângă Băcioi va fi încă un laborator subteran, despre care nimeni nu va cunoaște” (original: «Смотрите под каким благовидным предлогом она была открыта: чтобы нужно было уничтожить пестициды. (...) И я не удивлюсь, что на территории базы которая строится возле Бэчоя будет ещё одна лаборатория под землёй, про которую никто знать не будет»), mai afirmă bărbatul.

Distorsionare cu scop de dezinformare

În videoul publicat pe TikTok, bărbatul a distorsionat afirmațiile din anul 2019 ale colonelului Mariana Grama, fosta șefă a Direcției Cooperare Internațională din Ministerul Apărării, care a vorbit atunci despre proiectele gestionate de Ministerul Apărării în colaborare cu NATO. În video, oficiala de la Apărare spunea că ar urma să fie creat un laborator în cadrul unui „proiect pentru atenuarea riscurilor biologice”. Acest laborator nu a mai fost însă deschis în cadrul Ministerului Apărării, ci în cadrul unei agenții de sănătate publică. „Un astfel de laborator în cadrul Armatei Naționale nu există”, a declarat pentru Stopfals.md purtătoarea de cuvânt a Ministerului Apărării, Ala Diaconu. Ea a mai precizat că „pe teritoriul unității militare de la Băcioi nu se construiește niciun laborator biochimic. Informația este un fals”.

Laborator medical pentru depistarea maladiilor transmisibile

Stopfals.md a aflat că, în realitate, laboratorul mobil la care s-a referit Mariana Grama în 2019 (afirmație pe care a speculat-o autorului videoului) a fost transmis în decembrie 2019 Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), o instituție cu profil civil, subordonată Guvernului. Laboratorul nu are nicio legătură cu cele afirmate în videoul cu pricina.

Dotat conform standardelor internaționale, laboratorul este destinat consolidării capacităților în domeniul diagnosticului de laborator și răspunsului rapid la urgențe de sănătate publică pentru detectarea sporilor de antrax în sol potențial contaminat, a precizat ANSP într-un răspuns oficial pentru Stopfals.md.

„Cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), laboratorul mobil a fost operaționalizat și poate fi dislocat, la necesitate, în orice regiune a țării, în caz de epidemii sau alte situații de urgență. De asemenea, în cadrul proiectului, specialiștii din cadrul laboratorului microbiologic al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică au beneficiat de instruire pentru operarea echipamentului analitic, instalat în acest laborator mobil”, se precizează în răspuns. 

Laboratorul mobil se află în gestionarea laboratorului microbiologic de referința ANSP, fiind utilizat actualmente în diagnosticul de rutină al maladiilor transmisibile, inclusiv identificarea microorganismelor rezistențe la preparate antimicrobiene prin metoda RT-PCR.

ANSP a precizat pentru Stopfals.md că utilizează capacitățile laboratoarelor microbiologice, inclusiv a laboratorului mobil, exclusiv în scopuri de prevenire bolilor și ca răspuns în caz de urgențe de sănătate publică și „nu participă în niciun proiect de caracter militar cu NATO și nu efectuează experimente biologice în Republica Moldova”.

Bază militară de antrenament și studii la Băcioi

Ministerul Apărării a publicat în noiembrie 2023 o serie de fotografii de pe șantierul viitoarei unități militare din Băcioi, acolo unde vor fi oferite condiții moderne de cazare și activitate, studii și antrenamente pentru militari. Viitoarea construcție se întinde pe 26 de hectare, decizia fiind aprobată de Parlamentul Republicii Moldova la sfârșitul lunii iulie 2023.

„Proiectul de construcție nu este bază militară NATO. Noua tabără militară este un proiect național, finanțat din bugetul de stat; tabăra este construită în conformitate cu standardele internaționale. Proiectul include: cazărmi, săli de instruire, clădiri administrative, bloc alimentar, remize pentru stocarea tehnicii militare, depozite, săli de sport, precum și o zonă rezidențială pentru efectiv”, a afirmat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.

De altfel, acest proiect își propune scoaterea unităților militare din centrul Chișinăului, așa cum au fost ele proiectate pe vremea Uniunii Sovietice, și mutarea lor la periferie pentru o mai bună logistică și amplasare strategică la intrarea în oraș.

În noiembrie 2023, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a dezmințit narațiunea falsă a propagandei de la Kremlin, potrivit căreia cooperarea Republicii Moldova cu NATO îi amenință securitatea. „Cine amenință securitatea cui? NATO lansează dezinformare și atacuri cibernetice sau plătește politicieni și creează instabilitate, sau Federația Rusă? Iarăși „hoțul strigă: hoții!”, a declarat Mircea Geoană. „Nu avem alt interes decât de a ajuta Republica Moldova să devină o țară independentă, suverană, care să poată să aibă capacități, neutră fiind, să-și apere propriile interese. Colaborăm într-adevăr cu Republica Moldova pe tot ce înseamnă subiecte de reziliență: la nivelul atacurilor cibernetic, energetice, sprijinul pentru eventuale calamități naturale. Nu avem alt interes decât de a avea o Republică Moldova robustă și capabilă să-și gestioneze inclusiv securitatea națională în condiții mai bune”, a mai adăugat Geoană. 

Expert: Prin această narațiune falsă se încearcă menținerea unei imagini de organizație militară agresivă a NATO în R. Moldova

Directorul Centrului de Informare și Documentare al NATO, Ion Tăbârță, a declarat pentru Stopfals.md că narațiunea falsă despre laboratoarele secrete ale Occidentului, în care s-ar produce arme biologice, există de mai mulți ani. „Această narațiune a apărut cumva încă din perioada pandemică și acum doar evoluează sub anumite forme. Este o narațiune care, cu acest iz de senzație, prinde la persoanele care sunt mai puțin instruite, fiind un fel de sperietoare contra NATO”, a spus Tăbârță. 

Expertul a mai explicat că prin astfel de mesaje se încearcă menținerea unei imagini negative a NATO în Republica Moldova: „Toate aceste falsuri legate de baza de instruire de la Băcioi sunt de fapt legate de interesele Rusiei, care vrea să discrediteze ideea de creare a acestei baze. Federația Rusă nu-și dorește ca, din punct de vedere militar, noi să fim echipați, să avem o bază modernă de instruiri, exerciții etc.”.

„Aurel” răspândește narațiuni pro-Kremlin pe mai multe conturi de social media

Pe rețeaua de socializare TikTok, bărbatul care a distribuit falsul se prezintă ca „Aurel”, contul lui fiind urmărit de circa 6.000 de persoane. Totuși, unele videouri acumulează un volum semnificativ de afișări - peste 50.000, 80.000 sau chiar 100.000.

El și-a creat o serie de profiluri și pe Facebook, dintre care am depistat cel puțin patru: Aurel Petru Bucureanu, Аурел Букуряну, Букуряну Аурел și Aurel Bucureanu. Potrivit informațiilor de pe trei profiluri, bărbatul ar locui la Tiraspol. Pe unul dintre profiluri, însă, el a indicat că locuiește în Chișinău.

Bărbatul obișnuiește să exprime opinii legate de viața politică din Republica Moldova, inclusiv în format video. Profilul de Facebook Aurel Bucureanu este contul pe care bărbatul este cel mai activ. Acesta abundă de critici la adresa actualei guvernări din Republica Moldova, pe care o califică drept „mucegai galben” (trad. - жёлтая плесень). Unele dintre postări se înscriu în narațiunea propagandistică rusă anti-Soros (vedeți aici și aici).

Aurel Bucureanu, un nume „cu vechime” în spațiul public din R. Moldova

Numele lui Aurel Bucureanu a apărut de mai multe ori în spațiul public din Republica Moldova, bărbatul fiind cunoscut anterior pentru participarea sa la diverse manifestații publice, în special antiunioniste.

Pe 20 ianuarie 2016, Aurel Bucureanu a fost una dintre persoanele care se afla lângă liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, care a fost agresat fizic în preajma Parlamentului. Bărbatul s-a aflat pe lista celor 13 persoane care figurau într-un dosar penal iniţiat pentru comportament agresiv. Aurel Bucureanu declara atunci că l-ar fi protejat pe Mihai Ghimpu de furia protestatarilor.

Potrivit Deschide.md, care citează surse proprii, la manifestația din 20 ianuarie 2016 au participat protestatari care au venit din regiunea transnistreană, „or conform politicilor regimului transnistrean, participarea acestora este posibilă doar cu acordul „kgb al rmn”, patronat și el de către serviciile speciale rusești”. „Unul dintre acești provocatori ar fi Aurel Bucureanu, bărbatul care demonstrativ ar fi lăsat impresia că-l scoate pe Mihai Ghimpu din mâinile agresorilor adunați miercuri la Parlament. El este locuitor al orașului Tiraspol, membru al grupului „Vreau să trăiesc în Moldova”. Organizația respectivă a făcut pe 1 decembrie 2015 un protest la ambasada României, împotriva propagandei unioniste. Același Bucureanu este observat și la intrarea Parlamentului, atunci când protestatarii agresivi forțau cordoanele de poliție pentru a pătrunde în sediu”.

Aurel Bucureanu a vrut să candideze la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 în calitate de candidat independent pe circumscripția electorală nr. 23 din mun. Chișinău, însă nu a fost înregistrat. A vrut să candideze și la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, din partea Partidului Oamenilor Muncii, dar nu s-a regăsit în lista electorală finală a formațiunii.

Biolaboratoarele secrete - o narațiune mai veche a propagandei ruse

Noua bază militară de la Băcioi a fost subiectul multor speculații, ținta dezinformărilor prin asociere cu NATO și a altor teorii conspiraționiste.

Falsuri similare au fost promovate și în campania electorală pentru recentele alegeri locale generale. Candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Adrian Albu, a afirmat că una dintre prioritățile sale, în cazul în care va ajunge primar, va fi lupta „împotriva laboratoarelor secrete și a bazelor militare în apropierea Chișinăului”.

Odată cu răspândirea infecției COVID-19, sursele media pro-Kremlin au lansat în anul 2020 scenarii că americanii ar dezvolta și finanța laboratoare secrete de arme biologice în țări precum Georgia, Ucraina și Moldova. Acest subiect a fost analizat de Stopfals.md.

Încă de la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie 2022, Rusia a încercat să-și justifice agresiunea militară prin existența în Ucraina a unor astfel de laboratoare secrete cu arme chimice și biologice. Povestea falsă a biolaboratoarelor s-a răspândit rapid în lume, subiectul fiind prezent astăzi pe TikTok, o rețea de socializare chineză, care a devenit o importantă platformă a propagandei ruse.
„Kremlinul răspândește în mod intenționat minciuni clare că Statele Unite și Ucraina desfășoară activități de arme chimice și biologice”, declara, în martie 2022, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price. El și alți oficiali avertizau încă de atunci că Rusia lucrează pentru a crea pretexte pentru atacurile sale asupra unei națiuni suverane. „Există această narațiune care a fost promovată de Rusia cel puțin din 2011, despre laboratoarele finanțate de SUA, care de fapt fac cercetări asupra bolilor. Ele fac parte dintr-un program al Departamentului de Apărare pentru a sprijini cercetarea în domeniul sănătății publice în țările post-sovietice. Și Rusia întotdeauna a fost suspicioasă față de aceste laboratoare - publicând dezinformări, punând întrebări insinuante prin canale oficiale”, a spus Scott Radnitz, expert și profesor asociat la Universitatea Washington din Seattle, citat de NPR, postul public de radio din SUA.

 

Mădălin Necșuțu,

Stopfals.md

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API