Liderul PSRM Igor Dodon afirmă că autoritățile au decis să prioritizeze „militarizarea” țării în detrimentul „cheltuielilor sociale reduse”. Aceste declarații, făcute în contextul adoptării de către Guvern a Strategiei militare 2025-2035, sunt false și fără probe concludente. În realitate, Strategia are un caracter strict defensiv și urmărește modernizarea Armatei Naționale, nu militarizarea țării. Bugetul pentru apărare al R. Moldova într-adevăr a crescut, dar rămâne a fi modest. Cheltuielile sociale la fel sunt în creștere.

Pe 8 octombrie, într-o postare pe Facebook, liderul socialiștilor Igor Dodon a comentat adoptarea Strategiei militare 2025-2035. „În condițiile în care oamenii părăsesc masiv țara în căutarea unei vieți mai bune, economia este ruinată, cheltuielile sociale sunt reduse, iar accesul la servicii de bază devine tot mai costisitor, actuala guvernare decide că prioritatea este — militarizarea. În loc de reforme reale în sănătate, educație și agricultură, o Moldovă neutră primește strategii militare pe un deceniu înainte. Cui și de ce îi este convenabil acest lucru? Pentru ce ne pregătesc Maia Sandu, PAS și curatorii lor?”, a afirmat Dodon.

Afirmațiile au fost distribuite pe canalele de Telegram ale lui Igor Dodon și Bogdan Țîrdea. 

Ce prevede Strategia militară 

Strategia militară 2025-2035 a fost aprobată de Guvernul Republicii Moldova pe 8 octombrie 2025, în scopul transformării Armatei Naționale într-o structură modernă, profesionistă și compatibilă cu standardele europene de apărare. Autorii documentului susțin că mediul de securitate s-a schimbat radical, iar războiul din Ucraina, tensiunile de la graniță și prezența trupelor străine în regiunea transnistreană reprezintă riscuri reale, iar amenințările nu se limitează doar la atacuri militare. Strategia prevede inclusiv o creștere graduală a bugetului pentru apărare și a efectivului armatei. În prezent, forțele armate numără aproximativ 8.500 de oameni (dintre care circa 2.000 de civili), dar se propune ca până în 2030 să atingă un efectiv de peste 10.500 de persoane. Totodată, Guvernul se angajează să crească treptat resursele financiare alocate domeniului apărării, obiectivul fiind atingerea pragului de cel puțin 1% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare până în 2030. 

Documentul mai prevede investiții în tehnologie, infrastructură și apărare cibernetică, dar și o colaborare mai strânsă cu partenerii occidentali, în special Uniunea Europeană și NATO. Strategia include și un capitol privind parteneriatele de apărare cu statele europene, care vizează instruirea militarilor, exerciții comune și modernizarea echipamentelor prin programe de asistență. Alte obiective sunt profesionalizarea armatei, dezvoltarea capabilităților tehnologice și logistice, dar și dezvoltarea industriei naționale de apărare, prin parteneriate între companii moldovenești și firme internaționale din domeniu.  

Strategia are un caracter strict defensiv și urmărește consolidarea capacității de apărare 

Afirmațiile că guvernarea a decis să prioritizeze „militarizarea” țării sunt false. Strategia militară nu prevede militarizarea, ci modernizarea și profesionalizarea forțelor armate. 

Este adevărat că bugetul Armatei Naționale a crescut după invazia militară la scară largă a Rusiei în Ucraina, însă această creștere este relativ modestă, mare parte din bani merge pentru salarii, întreținere, cooperare non-letală sau logistică. Potrivit clasamentului realizat de portalul specializat globalFirepower.com, R. Moldova ocupă locul 73 din 145 de țări în ceea ce privește cheltuielile militare, cu un buget militar aproape similar cu al Armeniei.

Pentru anul 2025, Ministerul Apărării dispune de un buget de aproximativ 1,9 miliarde de lei, echivalentul a doar 0,65% din PIB – o cotă extrem de redusă comparativ cu media europeană (în 2024, cheltuielile pentru apărare în UE au crescut la 1,9% din PIB-ul statelor membre, iar pentru 2025 se preconizează majorarea acestor investiții; pentru comparație: în 2025, cheltuielile militare ale Rusiei urmează să atingă 6,3% din PIB). Banii din bugetul de stat al R. Moldova sunt orientați în principal spre asigurarea personalului militar, întreținerea infrastructurii existente, modernizarea echipamentelor de bază și participarea la programe de cooperare internațională, precum Parteneriatul pentru Pace. Strategia militară prevede o majorare treptată a acestor resurse până la 1% din PIB în 2030, însă chiar și atunci, nivelul de finanțare ar fi unul modest. Astfel, afirmațiile despre înarmarea accelerată sau militarizarea statului nu sunt susținute de fapte, ci contrazise de realitatea bugetară și de orientarea clar defensivă a politicilor de securitate.

Cheltuielile sociale nu sunt ignorate

Nu corespunde realității nici afirmația că bugetul apărării a crescut în timp ce domeniul social este ignorat. 

Astfel, bugetul de stat pentru 2025 include majorări de pensii și prestaţii sociale, iar pensia minimă pentru limită de vârstă a celor cu stagiu complet de cotizare a crescut în ultimii patru ani de la 1.143 de lei în 2021 la 3.055 de lei în 2025, iar pensia medie pentru limita de vârstă a crescut de la 2.067 de lei în 2021 la 4.407 lei în 2025. 

În ultimii ani, au înregistrat o creștere și salariile. Potrivit datelor statistice, salariul mediu lunar brut a ajuns în 2025 la aproximativ 14.500 de lei, cu peste 10% mai mult decât în anul precedent. Comparativ cu anul 2020, salariul mediu aproape s-a dublat, însă creșterea reală, ajustată la inflație, rămâne modestă – de doar câteva procente anual. 

Și investițiile în domeniul sănătății au cunoscut o creștere graduală. De exemplu, alocația unică la nașterea copilului a crescut de la aproximativ 5.000 de lei în 2021 la 21.000 de lei în 2025, iar începând cu 1 octombrie 2022 se acordă indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani, indiferent de statutul părintelui (dacă este asigurat social sau nu).

„Militarizarea R. Moldova” - o narațiune propagandistică veche

De la începutul invaziei militare a Rusiei în Ucraina, în mediul online și în mass-media cu politică editorială pro-Kremlin este distribuită frecvent narațiunea falsă că Moldova se înarmează excesiv, își militarizează bugetul și s-ar pregăti implicarea în război. Printre cei care promovează frecvent astfel de narațiuni se numără oligarhul fugar Ilan Șor, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, liderul socialiștilor Igor Dodon, deputații Bogdan Țîrdea și Vasile Bolea, lidera partidului Inima Moldovei, Irina Vlah, dar și propagandiștii Dmitri Buimistru și Tatiana Costachi. Portalul Stopfals.md a demontat aceste falsuri în repetate rânduri.

Igor Dodon – promotor activ al falsurilor în domeniul apărării

Fostul președinte Igor Dodon este printre cei mai activi promotori ai dezinformări care vizează domeniul apărării. El a lansat falsuri că președinta Maia Sandu „înarmează” R. Moldova la presiunea UE, că autoritățile au cumpărat un radar second-hand inutil, dar și că bugetul Armatei ar fi crescut în 2023 de patru ori. La fel, Dodon promovează frecvent falsuri și speculații despre Uniunea Europeană, inclusiv că R. Moldova va primi migranți din UE, că Maia Sandu a închis școli, spitale și primării, dar și că a exclus limba rusă din școli. 

Victoria Borodin,
Stopfals.md

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API