Liderul partidului Viitorul Moldovei, Vasile Tarlev, suspectat anterior de legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, susține că „nu există nicio agresiune a Rusiei față de Moldova”. Afirmația nu corespunde adevărului. Mai multe investigații jurnalistice și ale organelor de anchetă, dar și rapoarte internaționale, arată că Rusia a reprezentat o amenințare pentru Republica Moldova încă de la proclamarea independenței sale, prin sprijinirea războiul de pe Nistru din 1992 și a regimului secesionist transnistrean, staționarea ilegală de trupe și embargouri motivate politic. În ultimii ani, Rusia desfășoară un război hibrid la adresa R. Moldova, desfășurând campanii intense de dezinformare și implicându-se în scrutinele electorale pentru a-i împiedica parcursul european.

„Când cineva nu are soluții la probleme, încearcă să inventeze un dușman pentru a distrage atenția oamenilor. Nu există nicio agresiune a Rusiei față de Moldova. Știu asta din interior” (în original: «Когда у человека нет решения вопросов, то он пытается изобретать какого-то врага, для того чтобы отвлечь внимание людей. Да нет у России  агрессии по отношению к Молдове. Я это знаю изнутри»), a declarat Tarlev la o emisiune de la postul public de televiziune din autonomia găgăuză, GRT. Declarațiile acestuia au fost publicate de Enewsmd.online și de unele canale de Telegram.

Afirmațiile lui Vasile Tarlev sunt contrazise de numeroși factori și acțiuni care demonstrează că R. Moldova este ținta unor atacuri hibride din partea regimului de la Kremlin, menite să deturneze parcursul european al țării și să o readucă în sfera sa de influență.

Încercări de deturnare a scrutinelor electorale

Printre cele mai recente dovezi în acest sens este implicarea Rusiei, prin intermediul fugarului condamnat Ilan Șor, în alegerile prezidențiale și la referendumul republican privind integrarea europeană din toamna anului 2024.

Investigațiile jurnalistice, în special cele realizate de Ziarul de Gardă („În slujba Moscovei” și „Cum a fost fraudat referendumul”), precum și acțiunile oamenilor legii (aici și aici) au demonstrat existența unei operațiuni de anvergură de mituire a alegătorilor de către Federația Rusă prin intermediul oligarhului fugar Ilan Șor și a rețelei de „activiști” create de acesta. S-a vehiculat inclusiv intenția de a cumpăra 300 de mii de voturi, iar șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a precizat că au fost documentate peste 138 de mii de conturi bancare la PSB Bank din Rusia, utilizate în acest scop. Centrul Național Anticorupție a anunțat că, până în februarie 2025, a aplicat amenzi în valoare de peste 11 de milioane de lei pentru „corupere electorală pasivă”. Totodată, 10 dosare penale, pornite de CNA și procurorii mun. Chișinău, pe fapte de corupere electorală, au ajuns deja în instanța de judecată.

Imixtiunea externă, avându-se în vedere cea rusă, este menționată și în rapoartele naționale și internaționale de monitorizare a alegerilor. „Alegerile prezidențiale și referendumul au avut loc într-un context în care guvernul s-a confruntat cu amenințări la adresa securității naționale, rezultate din războiul provocat de invazia Federației Ruse în Ucraina. Autoritățile de aplicare a legii, numeroși actori internaționali și societatea civilă au proclamat că Moldova este ținta unui război hibrid în desfășurare, direcționat din străinătate, ce include diverse forme de interferență manipulativă pentru a destabiliza țara, finanțare ilicită a actorilor politici, campanii de dezinformare și atacuri cibernetice”, se spune în concluziile preliminare ale Misiunii Internaționale de Observare a Alegerilor, din care au făcut parte reprezentanți ai Parlamentului European, ai OSCE și ai Consiliului Europei. De asemenea, Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC) și-a exprimat în declarația sa „profunda îngrijorare față de amploarea fără precedent a ingerințelor externe, în special din partea Federației Ruse, care au influențat negativ procesul electoral din Republica Moldova. Aceste acțiuni s-au manifestat prin finanțare ilegală a campaniilor electorale, coruperea alegătorilor și campanii de dezinformare, toate menite să influențeze comportamentul electoral al cetățenilor. Susținerea clandestină oferită unei rețele subversive și implicarea unei organizații politice neînregistrate în activități de mobilizare electorală au avut un impact major asupra corectitudinii procesului electoral”.

Rapoarte internaționale, despre războiul hibrid al Rusiei

La 9 octombrie 2024, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care a condamnat ferm activitățile hibride și ingerințele Federației Ruse în R. Moldova, menite să submineze procesul electoral înaintea alegerilor prezidențiale și a referendumului privind aderarea la UE, din 20 octombrie 2024. Parlamentul European a subliniat rolul actorilor pro-ruși, inclusiv al oligarhilor moldoveni și al instituțiilor media finanțate de statul rus în desfășurarea unor scheme de fraudare a voturilor, acțiuni cibernetice și război informațional.

Și numeroase rapoarte internaționale vorbesc despre atacurile hibride ale Rusiei împotriva Republicii Moldova. „Rusia duce un război hibrid intens împotriva Moldovei. Liniile de atac includ utilizarea partidelor politice ca factori de destabilizare, răspândirea dezinformării și propagandei, cumpărarea de influență și voturi, corupția, atacurile cibernetice, huliganismul și sabotajul. În ciuda resurselor limitate și a capacității instituționale reduse, autoritățile moldovenești ripostează pe mai multe fronturi și în moduri inovatoare”, potrivit unui raport realizat în cadrul Centrului pentru Studii Est-Europene din Stockholm.

„Serviciile de securitate ruse sponsorizează proteste antiguvernamentale, reduc livrările de gaze și intervin în politica internă a Moldovei. Ele încearcă să divizeze societatea moldovenească pe criterii lingvistice, să amplifice vechi resentimente etnice, să infiltreze presa, să cumpere oficiali locali sau parlamentari și să degradeze încrederea în Chișinău”, se menționează și într-o analiză publicată de Centrul Wilson în preajma scrutinelor din 2024.

Campanii ample de dezinformare

În ultimii ani, dar în special în preajma alegerilor parlamentare și a referendumului din toamna anului trecut, în R. Moldova au fost desfășurate numeroase campanii de dezinformare, îndreptate în special împotriva integrării europene a Republicii Moldova, unele falsuri fiind demontate de Stopfals.md.

Marea majoritate a acestor campanii erau și sunt promovate de actori sprijiniți de regimul de la Kremlin și/sau promovau în mod special narațiunile propagandei ruse.

Informațiile false și manipulatoare erau distribuite prin intermediul unei rețele întregi de platforme web, influenceri online (aici, aici sau aici), canale de Telegram și conturi pe rețele de socializare, foi volante (aici, aici sau aici), dar și de politicieni, în special cei afiliați lui Ilan Șor. Portalul nostru a scris și despre rețeaua de pagine anonime de Facebook, prin intermediul cărora Ilan Șor și blocul Victorie erau promovați cu zeci de mii de euro lunar, în paralel fiind distribuite narațiuni false, convenabile Moscovei.

Sprijinirea separatismului și încălcarea spațiului aerian

Federația Rusă a constituit o amenințare la adresa independenței și securității R. Moldova încă de la constituirea acesteia ca stat. Armata a 14-a rusă, dislocată ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, în regiunea separatistă transnistreană, s-a implicat în războiul de pe Nistru din 1992, așa cum se constată inclusiv în hotărârea CtEDO din dosarul Ilașcu. Deși autoritățile R. Moldova au cerut de nenumărate ori retragerea trupelor staționate ilegal, Rusia a ignorat și continuă să ignore solicitarea.

Securitatea Republicii Moldova a devenit și mai instabilă odată cu lansarea invaziei militare ruse la scară largă împotriva Ucrainei. De la începutul războiului, teritoriul Republicii Moldova a fost înregistrate aproximativ 20 de incidente de încălcare a spațiului aerian de către drone, rachete și fragmente de rachete rusești.

Amenințările înalților oficiali ruși și embargourile motivate politic

Oficiali de la Moscova au amenințat direct sau voalat R. Moldova în ultimii ani. A făcut-o în mod repetat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, sau şeful Serviciului de Informaţii Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin.

De circa 20 de ani, R. Moldova a fost ținta mai multor restricții comerciale venite din partea Rusiei, în special în perioada în care țara noastră făcea pași spre apropierea de Uniunea Europeană. Unele decizii au vizat categorii întregi de producție, iar altele s-au referit la doar câteva companii sau loturi de marfă. Embargourile impuse de Moscova au afectat sectorul agricol și ramura vinicolă din R. Moldova, având impact asupra economiei moldovenești.

Primul embargo rus asupra vinurilor moldovenești a fost impus în 2006 și a durat mai bine de un an. Atunci, industria vinului valora aproape 25% din PIB-ul republicii, iar 80% din produsele vinicole erau exportate în Rusia. În 2013 a urmat un alt embargo asupra vinurilor. Decizia de a interzice vinurile moldovenești pe piața din Rusia a fost luată în ajunul semnării de către R. Moldova a Acordului de Asociere cu UE. Astfel, în prima jumătate a anului 2014, vinificatorii moldoveni au înregistrat pierderi de două milioane de euro, ca urmare a restricțiilor impuse de Rusia. Autoritățile moldovene au negat de fiecare dată motivele invocate de autoritățile sanitare de la Moscova, calificându-le chiar „aberante”.

Tot în 2014, piața rusească și-a închis treptat porțile pentru fructele, legumele, vinurile și carnea din R. Moldova. În 2022, Rusia a impus un embargo total pe produsele avicole din R. Moldova, introducând restricții temporare la importul de ouă, păsări vii, carne de pasăre și orice fel de produse din carne de pasăre. Decizia a fost argumentată prin existența unui focat de gripă aviară.

Iar în martie 2025, transportatorilor moldoveni de mărfuri li s-a interzis intrarea pe teritoriul Federației Ruse, inclusiv în regim de tranzit.

Strategia națională de apărare a R. Moldova: Rusia este principala amenințare

Strategia națională de apărare pentru anii 2024–2034 vorbește în mai multe rânduri despre amenințările la adresa R. Moldova, pe care le comportă atât războiul provocat de Rusia în Ucraina, cât și războiul hibrid.

„Continuarea agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei și posibila extindere a zonei acțiunilor militare spre hotarele Republicii Moldova, în special în regiunea Odessa, ar putea crea premise imediate pentru acțiuni agresive și la adresa statului nostru. În acest sens, un posibil obiectiv de stabilire a unui coridor militar terestru până la hotarele Republicii Moldova ar reprezenta o amenințare directă la adresa ordinii constituționale și a statalității țării. Operațiile de tip hibrid desfășurate de Federația Rusă, direct sau prin intermediul unor interpuși locali, al unor organizații și grupuri sociale cu orientări radicale din Republica Moldova, generează amenințări directe la adresa securității, a ordinii constituționale, a infrastructurii critice și a bunăstării populației. Totodată, acestea urmăresc să împiedice statul să își apere interesele naționale, precum și să reducă capacitatea țării de a-și promova obiectivele strategice. Forțele militare ale Federației Ruse staționate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, precum și formațiunile armate ale regimului neconstituțional din regiunea transnistreană au capacitate operațională considerabilă. Fiecare în parte sau acționând sinergic pentru promovarea obiectivelor lor, acestea reprezintă în sine o amenințare majoră la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova”, potrivit documentului.

Conectat la rețeaua Șor

Vasile Tarlev a fost premierul R. Moldova în perioada 2001-2008, în timpul guvernării comuniste, și unul din liderii fondatori ai partidului Renaștere, lansat în 2012, care ulterior trecut sub controlul lui Ilan Șor. La începutul anului 2024, Tarlev a devenit președinte al partidului Viitorul Moldovei, dar câteva luni mai târziu, fostul vicepreședinte al formațiunii, Vasile Mereuță, îl acuza că ar fi „omul lui Șor”. În timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală deducea „existența unui bloc electoral camuflat” dintre Partidul Renaștere, afiliat lui Șor, și Partidul Viitorul Moldovei, din partea căruia Tarlev a candidat la funcția de președinte. Și dintr-o investigație realizată de redacția CU SENS reiese că Tarlev a fost susținut de Șor în campania electorală pentru prezidențiale.

Stopfals.md a demontat și anterior falsuri promovate de Vasile Tarlev.

 

Dana Ciobanu,

Stopfals.md

 

Нас можно найти и в Telegram!

 

Ты oбнаружил(а) фейк в средствах массовой информации или в социальных сетях?

Сообщи об этом на https://semnale.stopfals.md/ru