La forumul economic de la Sankt Petersburg, Rusia, Igor Dodon și Victoria Furtună au făcut declarații despre situația din Republica Moldova. Am constatat că multe afirmații nu corespund adevărului: unele au fost prezentate fără context, în timp ce altele repetă fidel narațiunile false ale Kremlinului.

Ediția a 29-a a Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF-2026) se desfășoară în perioada 3–6 iunie 2026. Potrivit organizatorilor, evenimentul cuprinde peste 150 de sesiuni cu circa 20.000 de participanți din peste 100 de state și regiuni. La ediția din acest an au participat și câțiva politicieni din R. Moldova, printre care socialiștii Igor Dodon, Zinaida Greceanîi, Adrian Lebedinschi sau Petru Burduja, oligarhul fugar Ilan Șor, fosta vicepreședintă a partidului Șor (declarat neconstituțional) Marina Tauber, președintele partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, și lidera partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună.

Într-un discurs de la forum, publicat la 3 iunie pe rețelele de socializare, Igor Dodon a făcut următoarele afirmații: „Ca urmare a deteriorării relațiilor cu Rusia, Republica Moldova înregistrează o creștere economică nulă, creșterea PIB este zero, iar inflația cumulată a depășit 70%. După renunțarea la achizițiile directe de gaz rusesc și trecerea la procurarea aceluiași gaz prin intermediul traderilor europeni, prețul gazelor a crescut de 4,5 ori comparativ cu 2021, iar în anumite perioade chiar de 7 ori. Nivelul sărăciei în rândul populației a ajuns la 33%, conform indicatorilor Băncii Mondiale. În ultimii trei ani, aproximativ 400 de mii de persoane au părăsit țara”.

În același discurs, liderul Partidului Socialiștilor a mai spus că din totalul schimburilor comerciale ale R. Moldova, cele cu Rusia constituie doar 2%, o scădere de la 25-30%.

Declarațiile au fost distribuite de mai multe pagini de Facebook (ex.: Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, Radar Politic, Unimedia portal de știri, Point.md în română, ALERTA.MD, Stiri.md - Stiri din Moldova, Moldova Azi), canale de Telegram (ex.: МЯСОРУБКА NEWS, Bogdan Țîrdea, Sputnik Молдова 2.0), dar și site-uri de știri din R. Moldova (ex.: Unimedia.info, Point.md, Infotag.md, Stiri.md) și Rusia (ex.: Ria.ru, Lenta.ru, 1tv.ru). Toate aceste surse au reprodus declarațiile socialistului fără a oferi context informațional.

În timpul aflării sale la St. Petersburg, Dodon a afirmat într-un interviu pentru Радио Sputnik Санкт-Петербург că „guvernarea vrea să anuleze neutralitatea” constituțională a R. Moldova (în original: «действующие власти желают отменить нейтралитет»).

Dodon și iscusința prezentării de date fără context

Despre creșterea economică

Afirmația potrivit căreia R. Moldova înregistrează o creștere economică nulă, creșterea PIB fiind „zero ca urmare a deteriorării relațiilor cu Rusia” este cel puțin manipulatoare prin omiterea unor informații relevante.

Potrivit datelor Băncii Mondiale, în perioada 2021-2025 R. Moldova a înregistrat o creștere cumulativă a PIB-ului de 12,1%, și nu de 0%, cum afirmă Dodon. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în 2021 (13,9%). După o descreștere de 4,6% în 2022 (când a început războiul de agresiune al Rusiei în țara vecină Ucraina), R. Moldova a avut totuși o creștere economică ascendentă (deși modestă) între 2023 și 2025.

Raportul din noiembrie 2025 al Băncii Mondiale privind situația economică a R. Moldova explică trenul pozitiv prin „îmbunătățirea mediului extern, impactul cumulativ al reformelor structurale care vizează creșterea competitivității și diversificarea economiei”.

Este adevărat că în 2022-2025 economia R. Moldova a înregistrat o descreștere cumulativă (-1,8%), însă nu pot fi ignorate câteva motive fără precedent care au influențat aceste cifre: pandemia COVID-19, efectele războiului din Ucraina și criza energetică. Aceste cauze sunt confirmate și de șefa echipei de negocieri cu R. Moldova din partea Fondului Monetar Internațional (FMI). „După mai mulți ani de activitate economică modestă, ca urmare a efectelor indirecte ale războiului Rusiei în Ucraina și a șocurilor energetice repetate, creșterea economică își revine treptat”, a declarat Alina Iancu în decembrie 2025.

Pentru 2026, la fel ca Banca Mondială, FMI prognozează pentru R. Moldova o creștere economică de peste 2%. Cu toate acestea, „perspectivele Republicii Moldova depind în mare măsură de durata și intensitatea războiului din Orientul Mijlociu, precum și de războiul din Ucraina”, notează instituția.

Despre inflație

Declarația lui Igor Dodon despre „inflația cumulativă de peste 70%” este în general adevărată dacă ne raportăm la valorile înregistrate în perioada 2021-2025. În același timp, este înșelătoare din cauza omiterii a două aspecte esențiale: 1. majorarea bruscă a inflației în 2022 din cauza războiului (și criza energetică europeană care a urmat) și 2. stabilizarea inflației începând cu 2023. Această situație e reflectată inclusiv de statistica oficială a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și a Băncii Mondiale.

Acest grafic arată legătura directă dintre izbucnirea războiului și creșterea bruscă a inflației din R. Moldova. Sursa: BNM

Este de remarcat că Dodon a acuzat stagnarea economică și explozia inflației în timp ce se afla în Rusia, țara care a afectat cel mai mult economia R. Moldova prin atacarea Ucrainei vecine și cauzarea crizei energetice.

Analiza indicatorilor economici din ultimii ani contrazice afirmația că originea problemelor economice ale R. Moldova este „deteriorarea relațiilor cu Rusia”. Pe lângă faptul că volumul relațiilor comerciale cu Rusia s-a redus constant în ultimele decenii, anume declanșarea războiul din Ucraina de către regimul de la Kremlin a determinat, în mare măsură, reducerea creșterii economice și creșterea bruscă a inflației în R. Moldova. Igor Dodon însă omite acest aspect.

Despre tarifele la gaze

Informația despre majorarea de câteva ori a tarifelor la gazele naturale după anul 2021 este adevărată, însă și aici politicianul a omis aspecte esențiale care au cauzat scumpirile, și anume criza energetică la nivel european (determinată iarăși de invazia militară la scară largă a Rusiei în Ucraina) și oprirea livrărilor de către Gazprom. Gigantul rus a redus volumele livrate R. Moldova începând cu 2022, încălcându-și obligațiile contractuale.

Mai multe detalii: aici și aici.

Despre sărăcie

Igor Dodon a mai declarat că nivelul sărăciei în R. Moldova a ajuns la 33%, făcând trimitere la date ale Băncii Mondiale. Este adevărat că în 2024 nivelul sărăciei absolute în rândul populației R. Moldova a ajuns la 33,6%, conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), calculate în baza metodologiei Băncii Mondiale. Însă și de această dată lipsește contextul. Cele mai noi date sunt din 2025, când rata sărăciei absolute a scăzut la 31,1% (date calculate în baza unei noi metodologii, în parteneriat cu Banca Mondială).

Sursa: BNM

Nivelul mai ridicat din anii anteriori a fost cauzat în primul rând de efectele războiului Rusiei în Ucraina și criza energetică care a urmat (impactul scumpirii resurselor energetice a fost atenuat prin programe de compensare implementate de autorități și parteneri externi).

Datele din 2025 sunt rezultatul noii metodologii de calculare a sărăciei, în parteneriat cu Banca Mondială.

Potrivit Băncii Mondiale, pe măsură ce inflația scade, se prognozează și reducerea graduală a ratei sărăciei.

Despre emigrare

Și afirmația potrivit căreia „aproximativ 400.000” de oameni au părăsit R. Moldova „în ultimii trei ani” este manipulatoare prin ignorarea contextului.

Banca de date a BNS oferă statistica anuală completă doar până în anul 2024. În 2023 au emigrat din R. Moldova peste 130.000 de persoane. Numărul a fost mai mic în 2024 - peste 123.000. Presupunând că numărul celor plecați din R. Moldova în 2025 este similar cu cel din anii precedenți, cifrele se apropie, într-adevăr, de 400.000 de persoane.

Sursa: BNM

Cu toate acestea, pe lângă emigranți (cei care pleacă), este important de menționat și imigranții (cei care vin). În 2023 aceștia au fost peste 97.000, iar în 2024 - aproape 106.000.

Astfel, din punct de vedere matematic, migrația netă (diferența numerică dintre imigranți și emigranți) din ultimii trei ani este de câteva ori mai mică decât cifra enunțată de Dodon. Pentru perioada anilor 2022-2024, de exemplu, migrația netă a fost de -113.742 de persoane.

De altfel, cifre similare au fost înregistrate și înaintea guvernării PAS. De exemplu, între anii 2017-2019 R. Moldova a înregistrat o valoare și mai negativă a migrației nete, de -129.821.

Sursa: BNM

Exodul masiv al populației este o problemă majoră cu care R. Moldova se confruntă de mai multe decenii. Stopfals.md a scris de mai multe ori la acest subiect.

Despre comerțul cu Rusia

Afirmația lui Dodon precum că totalul schimburilor comerciale ale R. Moldova cu Rusia a scăzut semnificativ și se află la numai 2% este în mare parte adevărată.

Însă și aici politicianul omite contextul: scăderea a început încă din anii 2000 și s-a accentuat în anii 2010, în special din cauza embargourilor impuse de Federația Rusă și reorientarea antreprenorilor din R. Moldova către piața Uniunii Europene, una mult mai predictibilă. Războiul din Ucraina a afectat și mai mult relațiile comerciale cu Rusia, complicând logistica și transportul. Astfel, Rusia s-a transformat din principalul partener comercial al R. Moldova într-un actor marginal.

Clasicele narațiuni despre neutralitate, statalitate și război

Pretinsa intenție a actualei guvernări de a „anula neutralitatea” R. Moldova, invocată de Igor Dodon, este o narațiune falsă clasică a propagandei Kremlinului, despre care portalul nostru a scris în repetate rânduri. Nici Igor Dodon și nici alți politicieni care au lansat declarații similare nu au prezentat vreo dovadă, iar afirmațiile în cauză nu s-au adeverit pe parcursul anilor.

Aceleași lucruri se aplică și în cazul a declarațiilor președintei partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, oferite la St. Petersburg pentru News.ru. „Ideologia lor (n. red. - a autorităților moldovene) e de a distruge statalitatea Republicii Moldova, de a demonstra UE că acest stat nu poate fi independent, de a-l anexa la România și astfel de a deveni membru NATO și de a provoca un conflict pe teritoriul RM” (în original: «Их идеология - разрушать государственность Республики Молдова, доказать ЕС что это государство не может быть независимым, присоединить к Румынии и вот таким образом стать членом НАТО, провоцировать конфликт на территории РМ»).

Afirmațiile Victoriei Furtună au mai degrabă un caracter conspiraționist și reproduc două narațiuni frecvent promovate de propaganda pro-Kremlin. Una este despre așa-zisa atragere a R. Moldova în război. Stopfals.md a vizat-o în mai multe materiale publicate în ultimii ani. Alta este cea a pretinsei distrugeri sau renunțări la statalitatea, suveranitatea sau independența R. Moldova. Propagandiștii și politicienii pro-ruși leagă adesea această narațiune de ideea aderării R. Moldova la UE.

Guvernul, despre discursul lui Dodon: declarații „regretabile” și „idei care au făcut Republica Moldova vulnerabilă ani la rând”

Executivul de la Chișinău a calificat drept „regretabile” declarațiile liderului PSRM, despre care spune că promovează în continuare idei care au făcut Republica Moldova vulnerabilă ani la rând: „Cetățenii nu au uitat că anume dependența de un singur furnizor de energie a fost folosită ca instrument de presiune împotriva țării noastre. Nu au uitat nici embargourile impuse produselor moldovenești și nici faptul că războiul declanșat de Rusia în Ucraina a afectat direct securitatea și economia Republicii Moldova”, a reacționat guvernul pentru Newsmaker.md.

Igor Dodon și Victoria Furtună au fost vizați în nenumărate articole Stopfals.md de dezmințire a falsurilor și manipulările. Liderul PSRM se află constant în topurile anuale ale politicienilor care dezinformează cel mai des.

 

Mihai Avasiloaie

Stopfals.md

 

Следи за нами в Facebook, Instagram, Telegram и TikTok.

 

Ты oбнаружил(а) фейк в средствах массовой информации или в социальных сетях?

Сообщи об этом на https://semnale.stopfals.md/ru