Republica Moldova se înarmează la ordinul SUA, autoritățile împing țara în război și se pregătesc să atace militar regiunea transnistreană, Ucraina va transforma R. Moldova într-un hub pentru livrarea echipamentelor militare, iar NATO construiește, pe teritoriul Republicii Moldova, o bază militară. Acestea sunt printre cele mai importante falsuri despre securitate și apărare, promovate în 2023 în spațiul public din Republica Moldova. Stopfals.md le-a analizat și vă prezintă cine a promovat falsurile și care este, de fapt, realitatea.

FALS 1: Autoritățile împing Republica Moldova în război

Informația precum că autoritățile moldovene împing Republica Moldova în război a fost una dintre principalele narațiuni false de anul trecut. Narațiunea a fost promovată în special în primăvară, inclusiv în contextul alegerilor bașcanului Găgăuziei.

În cadrul unui miting din 12 martie 2023, de la Comrat, activistul găgăuz Ivan Bessarab s-a pronunţat în favoarea unor demersuri către autorităţi pentru a le ruga să „nu se înarmeze”: „Avem o mare problemă. Este vorba despre războiul care se agită lângă noi, dar nicidecum nu începe. Trebuie să rugăm deputaţii noştri să se adreseze în toate instanţele şi la toate ambasadele ca să fim apăraţi pentru că suntem un stat neutru. Trebuie să ne adresăm conducerii ţării, să le spunem că nu trebuie să ne înarmăm, nu avem nevoie de tancuri, nu avem nevoie de blindate”.

La 14 martie, într-un live pe pagina sa de Facebook, Bessarab a făcut un apel prin care cerea „să nu fie ajutată” Moldova cu armament. „Noi, câţiva activişti, am fost ieri la Ambasada Germaniei şi l-am rugat pe ambasadorul german că dacă vor să ne ajute, atunci să n-o facă prin oferirea de armamente, nu este nevoie să ne ajute prin elemente care nimicesc populaţia”, a declarat acesta, adăugând că „Europa şi America „burdușesc” Moldova cu armament”, ceea ce se poate solda cu un război ca cel din Ucraina.

Stopfals.md a dezmințit aceste fals. În realitate, la 12 ianuarie 2023, Germania a livrat R. Moldova 3 transportoare blindate Piranha-3 H. Acestea nu au fost furnizate pentru a fi folosite în război, ci pentru modernizarea şi consolidarea capacităţii de luptă a Armatei Naţionale, or, tehnica defensivă a ţăriii noastre este învechită şi trebuie înlocuită. „Acest lot de tehnică vine să înlocuiască vehiculele vechi din dotarea Armatei Naționale pe altele noi. Transportoarele primite urmează să fie repartizate Batalionului 22 de menținere a păcii „Căști albastre” în scopul instruirii, dar și sporirii interoperabilității”, a declarat Anatolie Nosatîi, ministru al Apărării, la ceremonia oficială de transmitere a blindatelor.

„Posibilitatea unei agresiuni militare devine din ce în ce mai puțin probabilă. Clar că cineva își dorește să destabilizeze situația, folosind alte metode, cum ar fi dezinformarea, știrile false care să discrediteze conducerea țării și pentru a induce o stare de tensiune în societate. Este vorba și de forțe de aici, de la noi, și din afară. Un pericol iminent de confruntare militară, de agresiune militară nu există. Dacă cineva ținteşte intenționat ceva pe teritoriul nostru, atunci asta sigur va fi un act de război. Deocamdată vedem doar nişte efecte colaterale ale războiului din Ucraina”, a spus oficialul, pe 9 martie, în cadrul unei emisiuni. Nosatîi a mai declarat că R. Moldova nu intenționează să lupte cu nimeni și își dorește doar pace.

Tot în primăvara lui 2023, în ziarul său de agitație electorală, Victor Petrov, candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei, a acuzat autoritățile moldovenești că ar împinge țara într-un conflict militar. „Puterea de la Chișinău, încălcând statutul de neutralitate al Moldovei, împing premeditat țara noastră să se implice în conflicte armate, provocând astfel nemulțumirea majorității covârșitoare a populației și îngrijorarea cu privire la viitorul republicii”, scrie ziarul de agitație electorală „Воля народа” („Voința poporului”). Tirajul total al ziarului a constituit 80 de mii de exemplare. În ce mod autorităţile „împing ţara să participe în conflicte armate”, ziarul lui Petrov nu precizează.

Stopfals.md a dezmințit această afirmație. În mai 2022, în cadrul unui discurs în Parlamentul European, președinta Maia Sandu a subliniat importanța menținerii păcii: „Guvernul Republicii Moldova depune un efort considerabil pentru a menține situația stabilă și pașnică, urmând calea diplomatică de soluționare a conflictelor. Și vom continua să facem acest lucru, pentru binele cetățenilor noștri de pe ambele maluri ale râului Nistru, care nu își doresc război sau destabilizare”, a declarat șefa statului. „Neutralitatea este în Constituție și cetățenii decid dacă trebuie schimbată Constituția sau nu. Noi vedem în sondaje că majoritatea cetățenilor în continuare susțin neutralitatea. Noi respectăm alegerea cetățenilor pentru că așa funcționează democrația”, a spus Maia Sandu în martie 2023, într-o intervenție la Moldova 1. 

Potrivit lui Valeriu Pașa, expert al Centrului Analitic Watchdog, promovarea narațiunii despre intenția autorităților de a implica țara într-un conflict militar este unul din instrumentele războiului hibrid, pentru a induce panica în societate. „Exemplu sunt și declarațiile Marinei Tauber care spunea că autoritățile moldovenești ar pregăti pentru 17 aprilie provocări în Transnistria. Nu s-a întâmplat nimic. Nici nu se putea întâmpla. Autoritățile moldovenești au declarat în repetate rânduri că avem nevoie de pace, că suntem o țară neutră”, a precizat V. Pașa pentru Stopfals.md. Falsurile despre o pretinsă implicare a R: Moldova sunt promovate intenționat de către politicienii pro-ruși din câteva motive. „În primul rând, își doresc să fie pe placul electoratului care este influențat de propaganda Kremlinului și care crede în astfel de sperietori. În al doilea rând, ei încearcă să placă și prietenilor pe care îi au la Moscova pentru a beneficia de susținerea acestora”, a adăugat expertul.

FALS 2: NATO construiește o bază militară în R. Moldova

Narațiunea falsă precum că NATO sau SUA ar construi obiective militare pe teritoriul Republicii Moldova, răspândită și anterior, a fost reluată de unele media pro-ruse cu ocazia vizitei din luna mai 2023, la Chișinău, a președintelui Comitetului Militar al NATO, amiralul Robert Bauer. Într-un articol de pe Comunistul.md, intitulat „Minciuni de admiral”/„Адмиральская лапша”, autorul afirmă: „S-a ajuns până la construcția unei baze militare a NATO în împrejurimile Chișinăului. Apropo, oare nu pentru inspectarea construcției a venit admiralul? Nu, nu!”. Articolul a fost preluat pe portalul Enews.md cu titlul: „Opinie: cine nu e orb, vede că NATO îi pregătește Moldovei soarta Ucrainei”, iar de aici a fost distribuit și comentat pe Facebook.

Solicitat de Stopfals.md, Serviciul de presă al NATO a dezmințit informația. „Nu există planuri de a crea o bază militară în Moldova. Deplasarea amiralului Bauer a avut un scop total diferit: să vorbească despre cooperare și schimb de expertiză”, ne-a răspuns Eleonora Russell, consilieră pentru afaceri publice și comunicare strategică în Oficiul NATO de la Bruxelles.

Ministerul Apărării al R. Moldova a calificat afirmația drept fals. „Armata Națională a devenit, în ultima perioadă, una dintre cele mai atractive ținte pentru dezbateri și știri false. Unul din subiectele cu care se încearcă manipularea opiniei publice este construirea unei baze militare NATO în preajma Chișinăului. Informația este un fals. În Republica Moldova, care este stat neutru, nu se intenționează construirea unei baze militare NATO”, a informat ministerul. Totodată, instituția a confirmat anunțul făcut în luna aprilie de ministrul Apărării Anatolie Nosatîi că în apropiere de Chișinău va fi ridicată o bază militară modernă, dar ea va aparține statului nostru și va fi construită cu bani din bugetul de stat.

FALS 3: R. Moldova se pregătește să atace militar regiunea transnistreană

Acest fals a fost distribuit intens prin intermediul mai multor canale: declarații ale politicienilor, emisiuni și postări pe platformele de social media.

În martie 2023, ex-vicepreședinta fostului partid „Șor”, Marina Tauber, a declarat că autoritățile ar pregăti „o provocare” militară pe Nistru, în a doua zi de Paște. În acest sens, a sugerat deputata, autoritățile ar fi comandat mai multe sicrie. Stopfals.md a scris despre acest fals. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a afirmat atunci că declarațiile deputatei sunt falsuri menite să provoace frică și dezbinarea societății. Contactați de Radio Moldova, reprezentanții Combinatului Servicii Funerare, din municipiul Chișinău au negat afirmațiile Marinei Tauber și au spus că nu au primit comenzi suplimentare de sicrie.

În primăvara anului 2023, pe rețelele de socializare acest fals a mai apărut sub forma unui filmuleţ care a acumulat peste 160 de mii de vizualizări. Autorul filmuleţului, cu pseudonimul Latinii Kassianii, relatează despre exercițiul militar JCET-2023 (Joint Combined Exchange Training), desfășurat în Moldova în perioada 27 martie – 7 aprilie. Ce-i drept, în realitate bărbatul n-a făcut decât să citească integral un material publicat de site-ul ziarului „Moskovskii komsomoleț”, doar că a omis să menționeze acest lucru. Autorul filmulețului afirmă că exerciţiul JCET-2023, desfășurat de Moldova în comun cu armatele Marii Britanii, României şi SUA, ar fi „o pregătire pentru o operaţiune împotriva Transnistriei”. Se menţionează că de pregătire se fac vinovate autoritățile moldovene, iar pentru „a soluţiona problema", trebuie susținute forțele de opoziție.

Stopfals.md a abordat și acest subiect. În materialul publicaţiei „Moskovskii komsomoleț”, exerciţiul JCET-2023 este prezentat de parcă ar fi organizat special pentru „pregătirea operaţiunii împotriva Transnistriei”. Anume pe această afirmaţie se bazează majoritatea acuzaţiilor în adresa Occidentului şi actualei guvernări din R. Moldova. Însă responsabili de la Ministerul Apărării al R. Moldova menţionează că exerciţiul JCET se desfășoară de mai bine de 10 ani, cu participarea nu doar a militarilor din SUA. „Exerciţiul JCET are loc din anul 2009. La el au participat și colegi din armatele României și Marii Britanii. Desfășurarea acestui exercițiu nu are nicio legătură cu Transnistria. Este un exercițiu planificat care, așa cum am specificat, se desfășoară anual”, a declarat Ala Diaconu, purtătoarea de cuvânt a ministerului. Exercițiul JCET nu a avut loc în premieră în 2023, iar mass-media a relatat anual despre eveniment. Exercițiul respectiv s-a desfășurat inclusiv în perioada când la guvernare se afla Partidul Socialiștilor, însă acest lucru a fost trecut sub tăcere în articolul din „Moskovskii komsomoleț”.

Afirmația precum că autoritățile constituționale sunt gata să atace Transnistria se regăsește și într-un filmuleț, distribuit de mai mulți internauți, în care apare jurnalista din Ucraina Diana Pancenko, care în țara sa a fost inclusă în lista trădătorilor, fiind dată în urmărire de organele de anchetă. În emisiunea «Взгляд Панченко», publicată pe 8 octombrie 2023, moderatoarea spune că R. Moldova „calcă pe urmele Ucrainei”, iar Chișinăul „este gata să atace Transnistria”. Stopfals.md a dezmințit aceste falsuri într-un articol în care a analizat „tezele” din emisiunea de propagandă.

FALS 4: R. Moldova se înarmează la ordinul SUA

În 2023, acest fals a apărut nu o singură dată în spațiul public din R. Moldova. Probabil una dintre primele declarații de rezonanță la acest subiect îi aparține fostului șef al statului, Igor Dodon, care a declarat la postul de televiziune cu acționariat rusesc „Primul în Moldova” că SUA a ordonat actualei conduceri a R. Moldova să mărească bugetul pentru apărare și să procure mai mult armament „Cu toții vedem că Moldova a început să se înarmeze. Cheltuielile pentru agricultură și infrastructură sunt reduse, iar pentru apărare – mărite. Înțeleg, că sunteți forțați de americani să faceți asta, dar trebuie de avut propriul cap pe umeri. Trebuie să cumpărăm acum patroane, automate și tunuri sau să hrănim oamenii?”, a declarat Igor Dodon, în decembrie 2022.

Afirmațiile sunt speculative, iar realitatea este diferită de ce spune Dodon, după cum a arătat portalul Stopfals.md. Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2023 a fost votat în a doua lectură pe 22 decembrie 2022. Pentru bugetul Ministerului Apărării este prevăzută suma de 1,697 miliarde de lei (circa 85 de milioane de euro), în creștere cu 795 de milioane de lei față de anul trecut, dar asta nu înseamnă că „Moldova se înarmează”. Este vorba, în principal, de cheltuieli suplimentare pentru asigurarea și majorarea salariilor celor circa 6.500 de militari și a personalului auxiliar, dar și unele cheltuieli logistice, cam jumătate din cheltuielile pe sectorul „Apărare Națională” fiind destinate remunerării personalului. În document nu sunt planificate surse pentru procurarea de armanent, precum tunuri, așa cum afirmă Dodon.

Pe 13 decembrie, la Forumul Integrării Europene care a avut loc la Chișinău, ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a declarat că, după majorarea bugetului din 2023, R. Moldova va aloca pentru apărare 0,56 din Produsul Intern Brut (PIB), precizând că un buget militar normal al unui stat neutru ar trebui să fie de 1-2% din PIB. Până în prezent bugetul apărării R. Moldova era de sub 0,4% din PIB, fiind unul din cele mai mici din lume.

Potrivit datelor oficiale, în ultimii zece ani, bugetele prevăzute pentru apărare au fost în creștere de la an la an, inclusiv atunci când Guvernul era condus de Ion Chicu, premierul agreat de socialiști, iar ministru al Apărării era Victor Gaiciuc. Potrivit Ziarului de Gardă, Igor Dodon este nașul fiului mai mic al lui Gaiciuc.

Experții militari consultați de Stopfals.md au confirmat că declarațiile lui Dodon sunt manipulatoare și că achizițiile de armament sunt niște procese transparente.

„Dacă vorbim despre puncte procentuale, este adevărat că bugetul destinat apărării a crescut cu circa 70%. Desigur pentru Republica Moldova este o creștere spectaculoasă, dacă luăm în considerație faptul că în ultimii 10 ani sectorul apărării primea de la bugetul de stat o alocație de aproximativ 0,3% din PIB”, spune Elena Mârzac, expertă în securitate și comunicare strategică a Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA). Cu toate acestea, sumă este mică în comparație cu alte state. „Bunăoară, Georgia, care nu este membră NATO și UE, a alocat în 2022 pentru apărare circa 1,7% din PIB. Deci, putem observa că Moldova, deși se confruntă cu aceleași amenințări, alocă pentru sectorul apărării mai puține resurse decât țările similare ca mărime și potențial din regiune”, a adăugat experta. Republica Moldova trebuie să aibă capabilitatea militară necesară pentru a face față unei agresiuni armate, în condițiile în care Rusia continuă politicile sale agresive față de țările din spațiul ex-sovietic în încercarea de a-și restabili dominația asupra lor, consideră Elena Mârzac.

„Moldova trebuie să-și mărească capacitatea de apărare, pentru a oferi un nivel minim de securitate în actualul context al invaziei militare a Rusiei în Ucraina”, a declarat și Angela Grămadă, președinta Experts for Security and Global Affairs (ESGA) la emisiunea „Punctul pe AZI” de la TVR Moldova. Iar Iulia Joja, profesor adjunct la Universitatea Georgetown (SUA), specializată în securitatea europeană și a Mării Negre, este convinsă că Republica Moldova nu poate asigura securitatea cetățenilor dacă nu investește în apărare.

„Ceea ce face domnul Dodon este o interpretare tendențioasă ce prinde la publicul care nu cunoaște și nu înțelege domeniul securității și apărării. Lucrurile trebuie explicate pentru ca oamenii să cunoască și să nu fie manipulați”, a declarat pentru Stopfals.md Marin Butuc, expert și cercetător, conferențiar universitar și șef al școlii doctorale „Științe militare și de securitate” al Academiei Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun".

FALS 5: Ucraina va transforma R. Moldova într-un hub pentru livrarea echipamentelor militare

Activistul pro-rus și anti-ucrainean Mihail Ahremțev, care este și președinte al Partidului Politic „Ai Noștri”, a afirmat că „Ucraina va transforma Moldova într-un hub pentru transportarea echipamentelor militare, a armelor, muniției”. Afirmația a fost făcută într-o postare pe Facebook, la scurt timp după ce conducătorii celor două întreprinderi de stat de cale ferată, Oleg Tofilat („Calea Ferată din Moldova”) și Evghen Liașcenko („Ukrzaliznytsia”), au semnat la Vinnița, pe 31 mai, memorandumul care prevede reconstrucția unui tronson moldovenesc de cale ferată.

Afirmația este falsă, după cum a arătat Stopfals.md. Prin memorandumul de cooperare, partea ucraineană s-a angajat să ajute la reconstrucția unui tronson de cale ferată în R. Moldova. Acesta va contribui la securitatea alimentară și nu este destinat transportării muniției. Atât în comunicatul de presă al „Căii Ferate din Moldova”, cât și în cel al „Ukrzaliznytsia” se menționează că reconstrucția acestui coridor feroviar este un pas important în fortificarea cooperării comerciale și economice dintre Moldova și Ucraina. „Proiectul va contribui la securitatea alimentară, facilitând accesul mărfurilor ucrainene la cel mai mare port operabil din Marea Neagră, Constanța, precum și la porturile din România, Moldova și Ucraina, la Galați, Reni, Ismail și Giurgiulești. Acestea au o capacitate de operare cumulativă care poate absorbi o parte semnificativă a nevoilor de export ale Ucrainei”, se spune în comunicatul Î.S. „Calea Ferată din Moldova”. Cu toate acestea, Ahremțev a dezinformat intenționat, afirmând că scopul ar fi unul militar și anume transportarea munițiilor pe acest tronson feroviar.

 

Mihai Avasiloaie,

Stopfals.md

 

Vezi și: (VIDEO) 2023: Top 5 falsuri despre integrarea europeană a Republicii Moldova

 

Nu crede falsurilor și manipulărilor! Gândește și analizează.

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API